„Compromise” sau „compromisuri”?

Înțelegerea bazată pe cedări reciproce este ceea ce numim în limba română compromis. Dar un cumul de mai multe asemenea concesii cum vor fi definite? Compromise sau compromisuri?

O definiție mai detaliată a termenului o puteți regăsi în Dicționarușl Explicativ al Limbii Române. Am atașat mai jos un articol din acesta pentru a vă fi la îndemână spre lectură.

COMPROMÍS1, compromisuri, s. n. Înțelegere, acord bazat pe cedări reciproce; concesie. ♦ Înțelegere între două sau mai multe persoane ori state de a supune unui arbitru rezolvarea litigiului dintre ele. – Din fr. compromis.

Compromis, cuvânt cu etimologie franceză, ajunge să fie din ce în ce mai folosit în vorbirea cotidiană. Semnul de întrebare se ridică atunci când amintim de forma de plural a substantivului neutru. Pentru un răspuns sigur în acest sens va fi nevoie să consultăm Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Academiei.

compromís s. n.pl. compromísuri

Iată că există o singură formă de plural, iar aceea este compromisuri. Evitați pe cât se poate varianta compromise deoarece ea este cu totul eronată.

Totuși, dacă ne referim la verbul a compromite, la perfectul simplu, persoana a III-a singular este corect să spunem el/ea compromise. Atenție, forma aceasta este corectă doar în cazul verbului, nu și în situați în care ne referim la substantivul cu numărul plural.

Nu faceți compromisuri atunci când nu este nevoie.

 

Prin urmare,

Corect: compromisuri

Greșit: compromise

 

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

Follow pe Instagram instagram vox valachorum

Manualul digital Vox Valachorum: aici

 

Vezi și:

Care este forma corectă a cuvântului din imagine? (test online de 30 de întrebări)

Subiect sau Complement? Test online de 30 de întrebări

Literele de tipar ale alfabetului – fișe de lucru – clasa pregătitoare

„Compromise” sau „compromisuri”?

Please Login to Comment.

Derulează în sus
error: Conținut protejat