Vom vorbi, în cele ce urmează, despre construcțiile eliptice. Acestea sunt foarte comune comunicării (atât în scris, dar mai ales în comunicarea orală). Ce sunt, de fapt, construcțiile eliptice? Vom observa definiția substantivului „elipsă” din Dicționarul Explicativ al Limbii Române, după care vom încerca să lămurim termenul:

 

ELÍPSĂ, elipse, s. f. 1. Locul geometric al punctelor dintr-un plan pentru care suma distanțelor la două puncte fixe, numite focare, este constantă. 2. (Figură de stil care constă în) omiterea din vorbire sau din scris a unor elemente care se subînțeleg sau care nu sunt absolut necesare pentru înțelesul comunicării. – Din fr. ellipse, lat. ellipsis.

 

 

Vom depăși definiția matematică a termenului, încercând să luăm ca punct de pornire cea de-a doua definiție oferită de DEX.. Astfel că, în sintaxă, construcțiile eliptice se referă la omisiunea unor cuvinte / a unor grupuri de cuvinte care sunt complet recuperabile din context (acestea fiind exprimate anterior). (Da, elipsa este și o figură de stil!)

 

Să vedem concret cum arată construcțiile eliptice:opere bac romana

 

-Ionel, ai făcut curat în cameră?

Da. [am făcut]

Ionel a fost pregătit pentru examen, însă Maria nu [a fost pregătită].

-Ce mănânci acolo?

Paste. [Mănânc paste.]

 

 

În funcție de cuvintele omise, și construcțiile eliptice pot fi de mai multe feluri:

 

 

a. Elipsa verbală: se referă la omiterea completă sau parțială a unui predicat exprimat anterior. De regulă, aceasta poate fi marcată în scris prin virgulă sau linie de pauză (oral se marchează printr-o pauză în vorbire).

Nu a mers cu autobuzul, ci cu mașina. [Nu a mers cu autobuzul, ci a mers cu mașina.]

El a mâncat prune, ea mere. [El a mâncat prune, ea a mâncat mere]

Noi am ales cartea roșie, voi pe cea neagră. [Noi am ales cartea roșie, voi ați ales cartea neagră]

 

 

b. Elipsa nominală: se omite un substantiv (înlocuitor al acestuia) recuperabil din context.

 

Eu am ales o prăjitură de ciocolată, tu ai ales de vanilie. [o prăjitură de vanilie]

Am fi vrut o lecție de gramatică, nu de literatură. [nu o lecție de literatură]

Primul concurent s-a descurcat foarte bine, al doilea n-a fost chiar atât de strălucit. [al doilea concurent]

 

 

c. Propozițiile fragmentare (specifice, mai degrabă, comunicării orale) se referă la multiple situații:

 

1.  elemente coordonate (în cea de-a doua parte pot fi elidate diverse elemente, fiind păstrate doar părțile distinctive, care conțin informația nouă)

 

Noi ne-am pregătit mult pentru această probă, voi nu. [voi nu v-ați pregătit]

Ție ți-ar fi plăcut o excursie la Brașov, ei la Costinești. [ ei i-ar fi plăcut o excursie la Costinești]

 

2. răspunsurile unor interogații; se poate păștra doar răspunsul concret la acea întrebare.

 

-Ce ai vrea să fii când crești mare?

-Inginer. [aș vrea să fiu inginer]

 

-Unde ai plecat atât de devreme?

-În parc. [am plecat în parc]

 

-Mergem la bunici în weekend?

-Nu. [Nu mergem la bunici în weekend]

 

-Nu ai vrea să ni te alături în această călătorie, domnule?

-Ba da. [Aș vrea să mă alătur în această călătorie]

 

Dacă ți-a plăcut articolul despre construcțiile eliptice, nu uita să îl distribui mai departe pe pagina ta de Facebook! Îți mulțumim pentru timpul petrecut pe pagina noastră!

 

 

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

Follow pe Instagram instagram vox valachorum

Manualul digital Vox Valachorum: aici

 

Dacă ți-a plăcut articolul despre construcțiile eliptice, te-ar putea interesa și:

Punctul ca semn de punctuație și ortografie (.)

Autori români: locul natal al celor mai importanți scriitori (15 întrebări)

Pseudonime literare: recunoști numele real al autorului?

Cum se numesc locuitorii din…? Test de 25 de întrebări cu demonime

Care este forma corectă a cuvântului din imagine? (test online de 30 de întrebări)

 

 

 

Please Login to Comment.