Cu această ocazie, vom lămuri ce este complementul prepozițional și ce este complementul indirect, având în vedere reglementările mai recente aduse de programă.

După vechea programă (așa cum sunt obișnuiții actualii elevi de clasa a VIII-a, dar și majoritatea dintre dascălii de limba și literatura română), complementul indirect se exprimă în cazurile acuzativ, genitiv și dativ, având numeroase întrebări prepoziționale.

Această schimbare se referă la apariția unei noi funcții sintactice, numite complement prepozițional, acesta preluând în totalitate rolul fostului complement indirect în acuzativ și genitiv; complementul indirect va exista de acum exclusiv în cazul dativ și va răspunde la întrebarea: “cui?”.

Prin urmare, să revedem întrebările celor două funcții sintactice:

  1. Complementul prepozițional: este partea de propoziție secundară (pe care o găsim în cazurile acuzativ și genitiv – acolo unde discutăm și despre categoria gramaticală a cazului) și care determină un verb, o locuțiune verbală, un adjectiv, un adverb sau o interjecție și care răspunde la întrebările:
În acuzativ:
cu cine/cu ce?

la cine/la ce?

pentru cine/pentru ce?

despre cine/despre ce?

în cine/ în ce?

din cine/din ce?

de cine/de ce?

pe cine/pe ce?

etc.

în genitiv:

asupra cui?

împotriva cui?

contra cui?

  1. Complementul indirect: este partea de propoziție secundară care se găsește exclusiv în cazul dativ și care arată cui i se atribuie o acțiune sau o caracteristică.

dativ: cui?

Să observăm, prin câteva exemple, care sunt elementele regente pentru cele două:

  • Verbe (tranzitive) cu complementul direct exprimat

I-am dat un un sfat unui prieten. (c.i.)

L-am ascultat la matematică (c.p.)

  • Verbe la diateza reflexivă

El se îndoiește de Cristi. (c.p.)

Se adresează unui cunoscut (c.i.)

  • Verbe la diateza pasivă

Suntem condamnați /la moarte. (c.p.)

Au fost date lui Cosmin acele informații.(c.i.)

  • Verbe la moduri nepersonale:

infinitiv: Am încetat a tinde /spre visul meu. (c.p.) / Nu a mai putut trimite directorului scrisori. (c.i.)

gerunziu: Cugetând/ la existență, /mi-am dat seama de multe. (c.p.) / Spunându-le tot polițiștilor, a scăpat ușor. (c.i.)

supin: E riscant de pariat /pe Steaua. (c.p.) / A fost interesant de povestit prietenilor experiența.(c.i.)

  • Locuțiuni verbale:

Îmi era rușine /de el (c.p.)

El i-a dat vestea primarului.(c.i.)

  • Expresii verbale impersonale (în această situație, elementul introductiv este precedat de prepoziție – atenție la confuzia cu SB!)

E bine /de el. (c.p.)

  • Adjective propiu-zise:

Ea ar fi fost numai bună pentru concurs. (c.p)

Haina asta i-ar fi bună lui Dorel. (c.i.)

  • Adjective secundare (din verbe la participiu):

Dan, preocupat de știri, uită să învețe.(c.p.)

Această sumă, promisă lui Darius, trebuie să ajungă la el. (c.i.)

  • Adverbe:

Era gata de luptă (c.p.)

  • Interjecții:

Vai /de el! (c.p.)

Prin ce se pot exprima cele două complemente?

  • Substantiv: Te pricepi la geografie? (c.p.) / I-ai aruncat porcului un măr (c.i.)
  • Pronume (de diferite tipuri): Se gândește la ea (c.p.) / Nu am dat nimănui răspunsul. (c.i)
  • Numeral cu valoare substantivală (de diferite tipuri): Vom concura împotriva a doi dintre ei. (c.p.). / Le-am dat sfaturi amândurora.(c.i.)
  • Adjective: Din mic s-a făcut mare (doar c.p.)
  • Adverbe: Din bine ce-a fost s-a făcut tot mai rău. (doar c.p.)
  • Verbe la moduri nepersonale:
    • infinitiv: Nu era în stare a merge pe jos (c.p.)
    • Gerunziu: Se plictisea scriind (c.p.)
    • Supin: Sunt gata de exersat! (c.p.)

Mai trebuie să menționăm că aceste complemente nu se despart prin virgulă de termenul lor regent, iar în ceea ce privește topica, ele pot sta atât în fața, cât și în spatele regentului:

Le-am dat colegilor sfaturi. / Colegilor le-am dat sfaturi. (c.i.)

M-am gândit la ea. / Doar la ea m-am gândit. (c.p.)

Complementul indirect (nu și cel prepozițional) poate fi anticipat sau reluat prin forme pronominale neaccentuate (evident, în dativ):

Le-am spus prietenilor adevărul.

Prietenilor le-am spus adevărul.

Putem vorbi despre o anticipare a celor două (indirect + prepozițional), dacă avem în vedere situații precum:

La asta m-am gândit, la examen.

Acestuia i-am spus, lui Mihai.

*putem avea astfel de anticipări, a celor două părți de propoziție, prin pronume ori substantive cu sens abstract; aici apare și virgula între regent și complementul cu pricina.

Rezolvă quizul de mai jos despre complementul indirect și cel prepozițional! Mult succes!

Complementul prepozițional vs indirect

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

Vezi și:

Cum analizăm o frază? Pași simpli, pe înțelesul tuturor!

3 Replies to “Complementul prepozițional și complementul indirect”

Please Login to Comment.