Complementul prepozițional și complementul indirect

Cu această ocazie, vom lămuri ce este complementul prepozițional și ce este complementul indirect, având în vedere reglementările mai recente aduse de programă.

După vechea programă (așa cum sunt obișnuiții actualii elevi de clasa a VIII-a, dar și majoritatea dintre dascălii de limba și literatura română), complementul indirect se exprimă în cazurile acuzativ, genitiv și dativ, având numeroase întrebări prepoziționale.

Această schimbare se referă la apariția unei noi funcții sintactice: complementul prepozițional (acesta preluând în totalitate rolul fostului complement indirect în acuzativ și genitiv); complementul indirect va exista de acum exclusiv în cazul dativ și va răspunde la întrebarea: “cui?”.

Prin urmare, să revedem întrebările celor două funcții sintactice:

1. Complementul prepozițional: este partea de propoziție secundară (pe care o găsim în cazurile acuzativ și genitiv – acolo unde discutăm și despre categoria gramaticală a cazului) și care determină un verb, o locuțiune verbală, un adjectiv, un adverb sau o interjecție și care răspunde la întrebările:

În acuzativ:

cu cine/cu ce?

la cine/la ce?

pentru cine/pentru ce?

despre cine/despre ce?

în cine/ în ce?

din cine/din ce?

de cine/de ce?

pe cine/pe ce?

etc.

În genitiv:

asupra cui?

împotriva cui?

contra cui?

2. Complementul indirect: este partea de propoziție secundară care se găsește exclusiv în cazul dativ și care arată cui i se atribuie o acțiune sau o caracteristică.

dativ:

cui?

Să observăm, prin câteva exemple, care sunt elementele regente pentru cele două:

• Verbe (tranzitive) cu complementul direct exprimat:

I-am dat un un sfat unui prieten. (c.i.)

L-am ascultat la matematică (c.p.)

• Construcții verbale reflexive:

El se îndoiește de Cristi. (c.p.)

Se adresează unui cunoscut (c.i.)

• Forme verbale pasive:

Suntem condamnați /la moarte. (c.p.)

Au fost date lui Cosmin acele informații.(c.i.)

• Forme verbale nepersonale:
  • infinitiv: Am încetat a tinde /spre visul meu. (c.p.) / Nu a mai putut trimite directorului scrisori. (c.i.)
  • gerunziu: Cugetând/ la existență, /mi-am dat seama de multe. (c.p.) / Spunându-le tot polițiștilor, a scăpat ușor. (c.i.)
  • supin: E riscant de pariat /pe Steaua. (c.p.) / A fost interesant de povestit prietenilor experiența.(c.i.)
• Locuțiuni verbale:

Îmi era rușine /de el (c.p.)

El i-a dat vestea primarului.(c.i.)

• Expresii verbale impersonale (formate din verbul copulativ impersonal „a fi” + nume predicativ exprimat prin adverb de mod / verb la supin):

E bine /de el. (c.p.)

Îi e bine Mariei acum (c.i.)

• Adjective propiu-zise:

Ea ar fi fost numai bună pentru concurs. (c.p)

Haina asta i-ar fi bună lui Dorel. (c.i.)

• Adjective secundare (din verbe la participiu):

Dan, preocupat de știri, uită să învețe.(c.p.)

Această sumă, promisă lui Darius, trebuie să ajungă la el. (c.i.)

• Adverbe:

Era gata de luptă (c.p.)

Andreea se comportă asemenea mătușii sale. (c.i.)

• Interjecții:

Vai /de el! (c.p.)

Bravo ție! (c.i.)

 

Prin ce se pot exprima cele două complemente?

• Substantiv: Te pricepi la geografie? (c.p.) / I-ai aruncat porcului un măr (c.i.)
• Pronume (de diferite tipuri): Se gândește la ea (c.p.) / Nu am dat nimănui răspunsul. (c.i)
• Numeral cu valoare pronominală: Vom concura împotriva a doi dintre ei. (c.p.). / I-am dat sfaturi doar primului dintre ei. (c.i.)
• Adjective: Din mic s-a făcut mare (doar c.p.)
• Adverbe: Din bine ce-a fost s-a făcut tot mai rău. (doar c.p.)
• Forme verbale nepersonale (doar c.p.):
  • infinitiv: Nu era în stare a merge pe jos (c.p.)
  • Gerunziu: Se plictisea scriind (c.p.)
  • Supin: Sunt gata de exersat! (c.p.)

Mai trebuie să menționăm că aceste complemente nu se despart prin virgulă de termenul lor regent, iar în ceea ce privește topica, ele pot sta atât în fața, cât și în spatele regentului:

Le-am dat colegilor sfaturi. / Colegilor le-am dat sfaturi. (c.i.)

M-am gândit la ea. / Doar la ea m-am gândit. (c.p.)

Complementul indirect (nu și cel prepozițional) poate fi anticipat sau reluat prin forme pronominale neaccentuate (evident, în dativ):

Le-am spus prietenilor adevărul.

Prietenilor le-am spus adevărul.

 

*Putem vorbi despre o anticipare a celor două (indirect + prepozițional), dacă avem în vedere situații precum:

La asta m-am gândit, la examen.

Acestuia i-am spus, lui Mihai.

*putem avea astfel de anticipări, a celor două părți de propoziție, prin pronume ori substantive cu sens abstract; aici apare și virgula între regent și complementul cu pricina. Aceste reluări au rol de insistență.

Rezolvă quizul de mai jos despre complementul indirect și cel prepozițional! Mult succes!

Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi! 

              

Încearcă și cursurile noastre! 

Alte sugestii pentru tine:

Moduri și timpuri verbale: exerciții (30 de cerințe)

Rezolvarea subiectului Evaluării Naționale (25 iunie 2024)

Derivarea: definiție, clasificări, dificultăți + fișă de lucru PDF

Construcțiile morfosintactice: cerință la Evaluarea Națională

Testele de antrenament pentru Evaluarea Națională (2022 – 2025)

Completiva directă: fișă de lucru PDF pentru clasa a VIII-a

Completiva indirectă: fișă de lucru PDF pentru clasa a VIII-a