„Un” și „o” sunt două cuvinte care pot prelua mai multe valori morfologice în funție de contexul în care se utilizează. Le vom lua pe rând, cu exemple clare.
Începem în această oridine, și anume cu „un”, care poate să fie:
- Articol nehotărât: Privea spre un cal alb.
- Adjectiv pronominal nehotărât: Un copil plânge, iar altul râde.
- Numeral cardinal cu valoare adjectivală: Folosim un creion și două coli de hârtie.
„O”, în schimb, (cuvânt format dintr-o singură literă) poate avea exact aceleași valori gramaticale precum „un”, la care se adaugă și altele:
- Articol nehotărât: A primit o floare aleasă.
- Adjectiv pronominal nehotărât: O mașină vine, iar alta pleacă.
- Numeral cardinal cu valoare adjectivală: S-a prezentat o femeie și cinci tinere.
- Pronume personal (persoana a III-a, singular, în acuzativ): Am sunat-o când am ajuns acasă.
- Pronume personal cu valoare neutră (fără funcție sintactică – intră într-o locuțiune verbală): Am luat-o la fugă împreună.
- Verb auxiliar (care intră în structura formei verbale):
- Indicativ, viitor, invariabil: O să vin acasă în curând.
- Indicativ, perfect compus, forma regională (persoana a III-a singular/plural): Mi s-o fi părut că văd pe cineva.
- Condițional-optativ, formă populară: Oare o vrea să vină și el?
- Interjecție (fără funcție sintactică): O, ce rochie frumoasă!
- Substantiv (provenit prin conversiune, obținut prin articolare: Adăungăm un „o” în scrierea cuvântului corabie.
Valorile morfologice ale lui „un” și „o”
Link către canalul nostru de YouTube:
Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!
Vezi și: valori
Modurile de expunere
Valorile morfologice ale lui „un” și „o”