Vom reveni curând cu rezolvarea testului de antrenament! Este vorba despre cel de-al treilea test de antrenament propus de Ministerul Educației (8 martie 2021), fapt pentru care vrem să propunem un model de rezolvare!
Descarcă de AICI subiectele (8 martie 2021)
Vom rezolva, în cadrul acestui articol, testul de antrenament propus de M.E.N. în data de 8 martie, 2021. Sperăm ca această rezolvare să vă fie utilă și să vă servească drept reper în abordarea cerințelor. Mult succes!
Subiectul I
A.
Când l-am cunoscut, în copilărie, eu nu eram decât un școlar mititel în clasa a II-a primară, în vârstă de opt ani. Creangă era în pragul bătrâneței. Totuși, îmi aduc destul de bine aminte de el. Printre atâția dascăli severi și înăcriți, care mi-au chinuit copilăria ani de-a rândul, îmi apare figura blândă și jovială a lui Creangă, pe care toți băieții îl iubeam.
Omul acesta, înalt și burtos, pururea zâmbitor, radia în jurul lui, pe stradă ca și în clasă, în vorbă ca și în scris, aceeași lumină, bunătate și veselie.
Cu ce dragoste, cu ce căldură își îndeplinea el nobila misiune de luminător! Patima lui era gramatica […]. Ținea la scrisul limbei curate românești, după firea ei. Și făcea cu noi în clasă probă pentru bucățile ce le tipărea mai pe urmă în celebra carte: Învățătorul copiilor.
-Mai zi o dată, măi băiete… și încă o dată… că asta nu sună curat românește… Și cu mâna pâlnie la ureche, asculta repetarea fiecărei fraze. Îl chinuia uneori ceasuri întregi un singur cuvânt ce i se părea că nu-i la locul lui – căci după auz judeca el efectul literar al
Parcă îl văd la catedră: mare, gras, suflând greoi, descheiat la haina lui de șiac*, tamponându-și mereu fruntea și părul lui bălan c-o batistă roșie popească.
Așa îi era obiceiul.
-Scoateți batistele! comanda el uneori brusc, oprindu-se în mijlocul explicației. Și care se întâmpla să fi uitat batista acasă, venea singur și întindea palma lui Sf. Neculai – o vărguță de alun păstrată cu sfințenie în sertarul
Marile lui calități de dascăl făceau să cucerească și să stăpânească deplin atenția copiilor. Și când simțea un început de oboseală a clasei, el se pornea să povestească snoave și pilde în legătură cu purtarea unora dintre noi – și toți băieții râdeau cu poftă și se porecleau, făcând haz unii de alții. „Brânză bună în burduf de câine” le spunea el celor deștepți și răi.
Blând, comunicativ, șăgalnic, domnul Creangă nu ne strunea ca ceilalți dascăli, în fața cărora ședeam smirnă, pironiți în bănci.
Uneori afară privea la jocurile noastre și ne învăța cum trebuie să batem mingea.
„Boul trebuie să tragă și copilul trebuie să se joace” zicea el și ne lăsa în voie, fără să-l supere neastâmpărul și obrăzniciile noastre. Îmi aduc aminte cu ce drag ne scoteam căciulile din cap când îl întâlneam pe stradă. Pe când ceilalți dascăli gravi nici nu-și ridicau ochii la niște școlari mărunți, domnul Creangă răspundea voios la salutul nostru, scoțându-și din cap pălăria lui sură și mare cât roata carului.
Jean Bart, Ion Creangă
- Indică sensul din text al secvenței la locul lui
Răspuns propus: Sensul secvenței „la locul lui”, în contextul dat, se referă la utilizarea unui cuvânt în contextul potrivit.
- Menționează două elemente vestimentare prin care se distinge Ion Creangă, utilizând informaţiile din textul
Răspuns propus: Cele două piese vestimentare care îl caracterizau pe Ion Creangă, conform textului-suport sunt: haina din șiac („descheiat la haina lui de șiac”) și pălăria mare și sură („scoțându-și din cap pălăria lui sură și mare cât roata carului”).
- Precizează o pasiune a învățătorului Ion Creangă, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul
Răspuns propus: Una dintre pasiunile lui Ion Creangă era gramatica. Secvența care poate susține această afirmație este: „Patima lui era gramatica […]. Ținea la scrisul limbei curate românești, după firea ei.”
- Explică motivul pentru care învățătorul le povestește elevilor snoave și pilde.
Propunere de rezolvare: Învățătorul începea să le povestească elevilor săi „snoave și pilde” atunci când observa că aceștia au început să obosească. Aceasta se dovedea a fi o eficientă metodă de captare a atenției, întrucât elevii începeau să se amuze să să-și recapete energia.
- Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Ion Creangă, aşa cum reiese din ultimele două
Propunere de rezolvare: Una dintre trăsăturile morale ale lui Ion Creangă – după cum reiese din ultimele două paragrafe ale textului-suport, este empatia. Chiar dacă profesia sa poate impune o anumită distanță socială între el și elevii săi, Creangă are o atitudine prietenoasă față de elevi, indiferent de context. Această trăsătură este redată atât în mod direct, de către narator: „Blând, comunicativ, șăgalnic”, cât și indirect prin faptele și atitudinea acestuia: „ Pe când ceilalți dascăli gravi nici nu-și ridicau ochii la niște școlari mărunți, domnul Creangă răspundea voios la salutul nostru, scoțându-și din cap pălăria lui sură și mare cât roata carului”.
B.
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă prestigiul unei persoane este sau nu influențat de respectul câștigat, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din textul Ion Creangă de Jean Bart, cât și la experiența personală sau culturală.
Propunere de rezolvare:
Imaginea în societate reprezintă suma tuturor reușitelor și a eșecurilor unei persoane de-a lungul vieții. Felul în care putem fi receptați ca indivizi este influențat de mai mulți factori: experiența, educația, imaginea pe care ne-am construit-o de-a lungul timpului, atitudinea pe care o avem față de ceilalți etc.. Consider că prestigiul unei persoane este influențat de respectul câștigat.
În primul rând, pentru a dobândi o autoritate în societatea în care te afli, trebuie să oferi respect la rândul tău. Atitudinea prietenoasă a lui Creangă, spre exemplu, așa cum reiese din textul-suport, l-a făcut să ajungă un exemplu pentru elevii săi. Aceștia erau entuziasmați atunci când îl întâlneau, chiar și în afara orelor: „ Îmi aduc aminte cu ce drag ne scoteam căciulile din cap când îl întâlneam pe stradă”.
În al doilea rând, prestigiul se câștigă treptat, iar valoarea unui om este influențată în mod direct de atitudinea sa față de ceilalți. Pentru a fi respectat trebuie să respecți, la rândul tău. Spre exemplu, dacă o persoană influentă în societate (actor, cântăreț, sportiv etc.) dă dovadă de lipsă de respect față de fanii săi, aceștia nu o vor mai considera un idol și își vor pierde interesul.
În concluzie, prestigiul unei persoane este direct influențat de respectul câștigat. Acesta se câștigă prin fapte concrete: atitudinea, respectul pentru ceilalți, empatia sunt doar câteva dintre calitățile pe care o persoană de prestigiu trebuie să le aibă.
Subiectul al II-lea
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în fragmentul dat.
Lui Dinu îi muriseră părinții, de când era de optsprezece ani, și, de atunci, toată gospodăria de acasă și de pe câmp pe umerii lui se sprijinise. Frați și surori nu avea. Oamenii din sat, când l-au văzut rămas orfan, au început să-l căineze:
— Vai, săracul Dinu, ce s-a alege de dânsul? Cum s-a face mere-pere moșioara de la părinți!…
N-a fost însă vai de dânsul, nici moșioara nu i s-a ales mere-pere. Ci, dimpotrivă, moșioara a mai crescut, în locul celor două vaci, care intrau seara în curtea părinților, acum intrau doi boi, mari și grei, învârtindu-și capul să le încapă coarnele pe portiță. La câțiva ani mai venise și calul cel țintat să bată din copită la portița Natului.
E drept, însă, că oamenii aveau pentru ce se teme, Dinu era un om căruia părea că mereu îi plouă și-i ninge. Avea un cap mare, pe care-l purta tuns până la piele − iarna, vara. Țeasta era aproape în colțuri, ca și când i-ar fi fost turtită, de când era copil mic, de poveri mari. Funtea – îngustă cât o muchie de topor, și îndată din frunte părea că se încep obrajii − mari și lați. Avea ochii mici, cețoși, ca și când îndărătul lor ar pluti neguri dese. Mustața-i răsărise rară și, cu anii, firele se lungeau, se înăspreau, dar nu se îndesau.
Ion Agârbiceanu, Dinu Natului
Propunere de rezolvare:
Personajul reprezintă o instanță a textului epic, care participă la acțiune și prin intermediul căreia autorul își exprimă indirect emoțiile, gândurile, mesajul. În fragmentul extras din Dinu Natului de Ion Agârbiceanu, Dinu este personajul principal.
O trăsătură a personajului, pe care o putem idenficica în fragmentul citat este perseverența. Această trăsătură este prezentată în mod indirect și poate fi dedusă din faptele personajului. Deși rămăsese orfan la optsprezence ani, Dinu a făcut mari progrese în ceea ce privește întreținerea gospodăriei: „Ci, dimpotrivă, moșioara a mai crescut, în locul celor două vaci, care intrau seara în curtea părinților, acum intrau doi boi, mari și grei, învârtindu-și capul să le încapă coarnele pe portiță”.
O altă trăsătură a personajului, prezentată în mod direct, este urâțenia. Aspectul inestetic al personajului este redat în mod direct de către narator: „ Avea un cap mare, pe care-l purta tuns până la piele − iarna, vara. Țeasta era aproape în colțuri, ca și când i-ar fi fost turtită, de când era copil mic, de poveri mari. Funtea – îngustă cât o muchie de topor, și îndată din frunte părea că se încep obrajii − mari și lați. Avea ochii mici, cețoși, ca și când îndărătul lor ar pluti neguri dese. Mustața-i răsărise rară și, cu anii, firele se lungeau, se înăspreau, dar nu se îndesau.”
Pentru subiectul al III-lea vă putem recomanda articolele nostre care tratează operele:
Luceafărul de Mihai Eminescu: particularitățile textului poetic
Testament de Tudor Arghezi: particularități ale unui text poetic interbelic
Riga Crypto și lapona Enigel de Ion Barbu: particularitățile textului modern interbelic
*Aceasta este doar o propunere de rezolvare a testului de antrenament. Ea poate fi utilizată ca reper în abordarea cerințelor. Menționăm încă de la început că scopul acestui material este de a ajuta elevii de clasa a XII-a să se verifice, Suntem deschiși la discuții pe Facebook, unde putem discuta diverse aspecte legate de acest examen. Așteptăm un feedback din partea dumneavoastră pe pagina noastră de Facebook. Vă mulțumim pentru timpul acordat și sperăm să fim un sprijin pentru dragii noștri elevi.
Link către canalul nostru de YouTube:
Dacă ți-a plăcut rezolvarea testului de antrenament, te-ar putea interesa și:
Punctul ca semn de punctuație și ortografie (.)
Autori români: locul natal al celor mai importanți scriitori (15 întrebări)
Pseudonime literare: recunoști numele real al autorului?
Cum se numesc locuitorii din…? Test de 25 de întrebări cu demonime
Care este forma corectă a cuvântului din imagine? (test online de 30 de întrebări)
Rezolvarea testului de antrenament pentru Evaluarea Națională (1 martie, 2021)