Dragilor, am revenit cu un articol care este, cu siguranță, de interes pentru elevii de clasa a XII-a! Este vorba despre cel de-al doilea test de antrenament propus de Ministerul Educației (1 martie 2021), fapt pentru care vrem să propunem un model de rezolvare!
Materialul îl veți găsi și aici(click pentru descărcare) și haideți să ne apucăm de treabă!
Vom rezolva, în cadrul acestui articol, testul de antrenament propus de M.E.N. în data de 1 martie, 2021. Sperăm ca această rezolvare să vă fie utilă și să vă servească drept reper în abordarea cerințelor. Mult succes!
Subiectul I
Citeşte următorul fragment:
Și azi… minunată îmi apare în memorie mahalaua copilăriei…
Din curtea noastră lungă și plină de flori alese, cu pomi roditori și boltă bogată de viță, se auzea vara vocea duioasă și cristalină a mamei:… „Dă fuga, Emilică, până în Capul Podului, că îmi trebuie o… lămâie!” Și cât ai clipi din ochi eram înapoi.
Deși încă de pe vremea copilăriei mele era oficial înlocuită cu aceea de Piața Victoriei, denumirea veche de Capul Podului era încă pe buzele tuturor, chiar și ale copiilor: „Ce tramvai (cu cai, bineînțeles) trebuie să iau să ajung la Capul Podului?” sau: „Birjar! Vrei să mă duci până la Capul Podului?”. Îmi amintesc bine, la numai câteva case de aceea a părinților, curtea enormă cu fântână mare la mijloc, cu grajduri adăpostind cai frumoși trăpași*, ce-i înhămau la trăsuri elegante cu roți de cauciuc sau la cupeuri scumpe; iar în timpul iernii, la sănii, îmbrăcați în valtrapuri* dantelate și împodobite cu zurgălăi, care alunecau pe luciul zăpezii pe tot întinsul Șoselei Kiseleff, într-o goană nebună, ce făcea să te crezi într-o lume de basm… Basmul acesta ținea cam cinci luni, căci pe atunci numai soarele primăverii topea zăpada. […]
Odată cu începerea zilelor frumoase ale primăverii anului 1910 m-am asociat și eu cu băieții care iubeau gimnastica și sportul, cutreierând împreună Șoseaua Kiseleff în lung și lat, cale de trei kilometri, de la Capul Podului până la Hipodrom (sau cum s-ar spune azi: din Piața Victoriei la Casa Scânteii).
În Amintiri am arătat pe larg că nu m-am bucurat în copilărie de o sănătate de invidiat, ba dimpotrivă. Slab la trup și bolnăvicios, mai toate bolile s-au ținut lanț de capul meu… până într-o zi, când am luat singur hotărârea să devin sănătos, voinic, ager, curajos, lat în spate și cu mușchii armonios dezvoltați.
Primul sport ce l-am practicat de copil a fost înotul. Pentru aceasta, mergeam la Băneasa, la locul numit „Pânzărese” – așa i se spunea atunci porțiunii cu apă curată – unde puteai înota […].
De mare prestigiu se bucura pe vremea când eram copil frumosul joc al oinei. Sfârșitul fiecărui an școlar era sărbătorit cu un mare concurs între toate liceele țării. El se desfășura tot pe Șoseaua Kiseleff, pe terenul unde se găsește astăzi Institutul de geofizică aplicată. În anii următori, concursul se ținea în Parcul național, chiar la intrarea unde se află astăzi Expoziția. Jocul nu era brutal, fiind mai degrabă folositor tinerilor. Le dezvolta abilitatea de apărare, fuga, agilitatea și forța de a bate și de a arunca mingea, care era foarte tare, fiind plină cu păr de cal. De mărime potrivită, puteai să o ții în palmă și să o arunci spre a nimeri pe adversar, care trebuia să se ferească de lovitură sau să o prindă. Întreaga acrobație a apărării declanșa entuziasmul mulțimii ce asista la joc. Mâinile scrântite și degetele umflate și întoarse constituiau însă riscul de care nu scăpa niciunul dintre jucători. Am practicat cu plăcere acest sport.
Emil Marinescu, La Capul Podului – La început de veac…, în vol. Portrete și siluete din lumea operei
*trăpaș – (la plural) nume generic dat raselor de cai specializați pentru o mare viteză la trap
*valtrap – pătură, împodobită cu diverse cusături, care se pune pe spinarea calului, sub șa
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.
- Indică sensul din text al secvenței cât ai clipi din
Răspuns propus:
Secvența „cât ai clipi din ochi” se referă la o acțiune care se desfășoară foarte repede.
- Menționează vechea denumire a Pieței Victoriei, utilizând informaţiile din textul da
Răspuns propus:
Vechea denumire a Pieței Victoriei era Capul Podului.
- Precizează modul în care era marcat sfârșitul de an școlar în copilăria autorului, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul
Răspuns propus:
Sfârșitul de an școlar din copilăria autorului era marcat de un concurs interșcolar de oină. Fragmentul care poate susține această afirmație este: „De mare prestigiu se bucura pe vremea când eram copil frumosul joc al oinei. Sfârșitul fiecărui an școlar era sărbătorit cu un mare concurs între toate liceele țării”.
- Explică motivul pentru care autorul a început să facă
Răspuns propus:
Autorul a luat decizia de a face sport întrucât voia să își îmbunătățească stilul de viață. Deoarece acesta se îmbolnăvea adesea înainte a considerat că practicarea sportului îi va îmbunătăți starea de sănătate.
- Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, imaginea iernii păstrate în memoria autorului, aşa cum reiese din textul
Sugestie de răspuns:
În memoria autorului, peisajul hibernal era asemenea unui basm. Acesta descrie trăsurile frumos împodobite, cu dantele, cu valtrapuri și cu zurgălăi, la care erau înhămați caii puternici (trăpașii). Autorul mai menționează și că iernile durau câte cinci luni, zăpada fiind topită doar de soarele primăverii.
B.
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă decizia de a practica un sport este influențată sau nu de riscurile pe care acesta le implică, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din textul La Capul Podului – La început de veac… de Emil Marinescu, cât și la experiența personală sau culturală.
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
- formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea numărului minim de
Propunere de rezolvare:
Sportul este o activitate care, conform studiilor, este foarte benefică atât pentru starea fizică a omului, cât și pentru cea mentală. Grecii antici, spre exemplu, au dezvoltat primele locuri special amenajate pentru practicarea sportului, numite „gymnasium” (astăzi avem termenul „gimnaziu” moștenit de acolo). Aceștia considerau că pentru a ne păstra sănătatea mintală este necesar să practicăm și activități care presupun dezvoltarea fizică. Numai așa, în concepția grecilor, putem să ne apropiem de un echilibru. Cu toate acestea, sporturile pot provoca, adesea, diverse accidente – fapt pentru care, antrenamentele riguroase se pot dovedi foarte benefice și necesare. Consider că decizia de a practica un sport este influențată de riscurile pe care acesta le implică.
În primul rând, o persoană determinată, perseverentă trebuie să își asume încă de la bun început posibilitatea ca accidentele să apară. Acest lucru însă nu trebuie să reprezinte un obstacol pentru atingerea obiectivelor propuse. În fragmentul propus, extras din „, La Capul Podului – La început de veac…” de Emil Marinescu sunt enumerate accidentele care apăreau în practicarea jocului de oină: „Mâinile scrântite și degetele umflate și întoarse constituiau însă riscul de care nu scăpa niciunul dintre jucători”; cu toate acestea, autorul a perseverat și a îndrăgit acest sport: „ Am practicat cu plăcere acest sport”.
În al doilea rând, există sporturi care, pentru a fi practicate, necesită o îndelungă pregătire în prealabil. Un exemplu concret ar putea fi parașutismul. Întrucât riscurile la care sunt supuși practicanții sunt foarte mari, aceștia trebuie să aibă parte de o instrucție pe măsură. Totodată, pentru a practica o asemenea activitate, este necesar ca sportivul să fie foarte determinat și, totodată, curajos. O persoană cu probleme cardiace, spre exemplu, ar putea suferi un infarct din cauza riscului la care se expune.
În concluzie, alegerea unui sport este influențată de riscurile pe care acesta le implică, întrucât este necesar ca sportivul să fie foarte sigur de sine și de propriile intenții, înainte de a începe. În unele situații, ezitarea nu este o opțiune, iar cele mai mici greșeli pot atrage grave accidente.
Subiectul al II-lea
Comentează textul de mai jos în minimum 50 de cuvinte, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice:
Ieri am găsit pe banca solitară
Din parc un biet mănunchi de flori trecute…
Sărmane flori ! Ce mîini necunoscute
V-au strîns la piept și-apoi vă aruncară ?
La ce-ntîlnire mărturii tăcute
Mi-ați fost ? Ce ochi cuminți ori plini de pară,
Privind la voi cu drag, se bucurară
Și v-au uitat apoi așa de iute ?…
Săltau atîția fluturi pe cîmpie
Cînd străluceați în roua dimineții…
Ce v-ați făcut mireasma timpurie ?…
Ce triste-mi stați acuma, și zdrobite !
Nu vreau să plîng… O clipă-i visul vieții…
Flori veștede, flori moarte, flori iubite !…
(Șt. O. Iosif, În parc)
Posibil răspuns:
Poezia „În parc” de Șt. O. Iosif impresionează printr-un lirism subiectiv, conturat prin frecvența mărcilor lexico-gramaticale ale eului liric (verbe de persoana I: „am găsit”, „-mi” „nu vreau”, „să plâng”, precum și verbe și pronume de persoana a II-a: „V-”, „vă”, „la voi”, „străluceați”, „stați”) îmbinând un discurs liric de tip confesiv cu unul adresativ. Din punct de vedere tematic, este abordată într-o manieră nostalgică trecerea timpului.
Ideea poetică reprezintă mesajul central al operei, conturându-se prin intermediul unor artificii stilistice care au rolul de a îmbogăți expresivitatea limbajului. Aceste mijloace de expresivitate ajută la propagarea temei, amplificând mesajul textual și nuanțând amplitudinea emoțiilor.
Fiecare dintre cele patru catrene se încheie printr-o figură retorică, acestea devenind elemente recurente ale adresării directe: „Ce mâini necunoscute / V-au strâns la piep și-apoi vă aruncară”, „Și v-au uitat apoi așa de iute?”.
Utilizarea dativului etic în cel de-al doilea vers al celei de-a doua strofă: „Mi-ați fost?” indică implicarea afectivă a eului în universul liric. Florile, aici metafore ale efemerului uman și, totodată, ale ciclicității, reprezintă o materializare a sufletului uman.
Enumerația de epitete a ultimului vers: „Flori veștede, flori moarte, flori iubite” constituie o veritabilă metaforă a efectelor nefaste provocate de trecerea timpului. Motivul central evocat este „fugit irreparabile tempus”.
Pentru subiectul al III-lea, vă sugerăm să consultați materialele noastre despre bacalaureat:
Baltagul de Mihail Sadoveanu
*Aceasta este doar o propunere de rezolvare a testului de antrenament. Ea poate fi utilizată ca reper în abordarea cerințelor. Menționăm încă de la început că scopul acestui material este de a ajuta elevii de clasa a XII-a să se verifice, Suntem deschiși la discuții pe Facebook, unde putem discuta diverse aspecte legate de acest examen. Așteptăm un feedback din partea dumneavoastră pe pagina noastră de Facebook. Vă mulțumim pentru timpul acordat și sperăm să fim un sprijin pentru dragii noștri elevi.
Link către canalul nostru de YouTube:
Dacă ți-a plăcut rezolvarea testului de antrenament, te-ar putea interesa și:
Punctul ca semn de punctuație și ortografie (.)
Autori români: locul natal al celor mai importanți scriitori (15 întrebări)
Pseudonime literare: recunoști numele real al autorului?
Cum se numesc locuitorii din…? Test de 25 de întrebări cu demonime
Care este forma corectă a cuvântului din imagine? (test online de 30 de întrebări)
Rezolvarea testului de antrenament pentru Evaluarea Națională (1 martie, 2021)