Îți oferim, în acest articol, o propunere de rezolvare a subiectului IA, din testul de antrenament pentru Bacalaureat, publicat în data de 26 aprilie 2021 la limba și literatura română. Aici va fi încărcat materialul!
Descarcă testul de aici:
Subiectul I
Alecsandri (1821 – 1890) era un moldovean prin tată și mai curând muntean prin mamă; dar prin amândoi părinții avea mult sânge grecesc, din al grecilor de aici, bineînțeles. Nuanța sa temperamentală se lămurește deplin prin această împrejurare. El are aristocratismul elinic*, infatuarea aceea stăpânită cu amabilitate (era de un orgoliu imens), oroarea de mediul insalubru și vulgar, aptitudinea înnăscută pentru viața în cercurile fine și la curte, darul convorbirii. Junimiștii și-l aminteau venind la ședințele lor. […] Elinitatea, în sens românesc, a lui Alecsandri se verifică în nostalgia statornică de mare și de spațiul exotic, în călătoriile lui neîntrerupte, în oroarea de frig, de zăpadă. Iarna poetul hibernează la Mircești, primăvara iese „à la recherche du soleil”*. Munții înălbiți de nea, brazii încărcați cu țurțuri preferă să-i vadă de pe ferestrele castelului Peleș, cu picioarele „pe covoare groase unde nu pătrunde frigul”. Ceața Parisului i se pare infernală […] și lumea aceasta „bântuită de stihii, vânt, umezeli, ger, neguri” o socotește greșit concepută, pricină de fiori și triste cugetări. […] Destul de bogat, Alecsandri a călătorit cu voluptate toată viața, cercetând îndeosebi mările calde, scăldându-se pe țărmurile lor, căutând vehiculele legănate, trăsurile de poștă, corăbiile, gondolele, mereu cu nostalgia îmbarcării […]. O astfel de pasiune pentru elementul acvatic nu e proprie românului carpatin. Alecsandri are în preajma Mirceștilor o copie redusă a apelor exotice, lunca Siretului, regiune băltoasă printre mari sălcii, sugerând miniatural misterioasele lacuri meridionale, și pe marginea cărora cade în extatica lui solară. În poezia populară, poetul a găsit un corespondent al firii sale amabile. […]
Foarte mult din opera poetică a lui V. Alecsandri s-a perimat. Însă meritul istoric al poetului, chiar pentru această parte, rămâne inatacabil. Alecsandri a luat poezia populară (din care a făcut o culegere), mai potrivită sensibilității contimporanilor, și i-a dat mici retușări coloristice în stil romantic. […]
Originalitatea lui Alecsandri nu s-a arătat în toată puterea decât târziu prin pe drept prețuitele Pasteluri. De obicei se observă aici percepția naturii, totuși nu aceasta e formula critică de înțelegere cea mai adecvată. Alecsandri, om indolent și terorizat de intemperii, ascuns iarna în casa lui de la Mircești pe care zăpezile o apasă cu albele lor blănuri, […] creează astfel la noi poezia intimității.
Călinescu, Istoria literaturii române. Compendiu
*elinic – referitor la Grecia
*à la recherche du soleil – (în franceză, în original) în căutarea soarelui
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.
- Indică sensul din text al secvenței în toată puterea
Răspuns propus: Sensul din text al secvenței „în toată puterea” este „în întregime” / „în totalitate”.
- Menționează denumirea localității în care Alecsandri își petrece iernile, utilizând informațiile din textul dat.
Răspuns propus: Localitatea în care V. Alecsandri își petrecea iernile, conform textului-suport, este Mircești.
- Precizează una dintre pasiunile lui Alecsandri, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Una dintre pasiunile lui V. Alecsandri, conform textului citat, este călătoritul. Un fragment care poate justifica această afirmație este: „Destul de bogat, Alecsandri a călătorit cu voluptate toată viața”
- Explică motivul pentru care Alecsandri preferă să privească munții din interiorul castelului Peleș.
Răspuns propus: V. Alecsandri preferă să privească munții din interiorul castelului Peleș, întrucât acestuia nu îi place frigul: „în oroarea de frig, de zăpadă”.
- Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, modalitatea prin care Alecsandri valorifică poezia populară, aşa cum reiese din textul dat.
Răspuns propus: V. Alecsandri valorifică poezia populară, conform fragmantului-suport, îmbogățindu-i expresivitatea prin adăugarea de elemente stilistice specifice poeziei romantice: „. Alecsandri a luat poezia populară (din care a făcut o culegere), mai potrivită sensibilității contimporanilor, și i-a dat mici retușări coloristice în stil romantic. […]
Link către canalul nostru de YouTube:
Dacă ți-a plăcut rezolvarea testului de antrenament, te-ar putea interesa și:
Punctul ca semn de punctuație și ortografie (.)
Autori români: locul natal al celor mai importanți scriitori (15 întrebări)
Pseudonime literare: recunoști numele real al autorului?
Cum se numesc locuitorii din…? Test de 25 de întrebări cu demonime
Care este forma corectă a cuvântului din imagine? (test online de 30 de întrebări)
Rezolvarea testului de antrenament pentru Evaluarea Națională (1 martie, 2021)