Îți oferim, în acest articol, o propunere de rezolvare a subiectului IB, din testul de antrenament pentru Bacalaureat, publicat în data de 18 mai 2021 la limba și literatura română. Aici va fi încărcat materialul!
Descarcă testul de aici:
Până la venirea lui Creangă la Junimea, culegătorii și povestitorii de povești erau domnii Slavici și Pompiliu, amândoi transilvăneni. Poveștile lor se resimțeau de această origine; scrise într-o limbă grea, de multe ori orășenească, poveștile lor trădau un fel de combinații literare care le stricau farmecul. Marele merit al lui Creangă a fost că el a scris poveștile întocmai sau aproape întocmai cum ele se spun la țară.
Când a venit Creangă la Junimea și și-a citit el singur poveștile, a fost o adevărată sărbătoare. Mi se pare că a început seria sa de povești cu Soacra cu trei nurori. Toți au început atunci a-l ruga pe Creangă să aducă și altele și cât mai curând. Apoi a urmat seria Capra cu trei iezi, Pungulița cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Moș Nichifor Coțcaru etc.
În ce consistă valoarea poveștilor lui Creangă? Și cum reușește Creangă ca să fie povestitorul cel mai apropiat în limba poporului? Căci trebuie să admitem că dacă este ceva fermecător în poveștile lui Creangă este acel aer de țară, sunt acele expresii plastice, pentru noi cu totul dintr-o altă limbă, sunt acele apropouri naive, acel dialog de o sinceritate primitivă și acele cunoștinți foarte naive și reduse ale țăranului.
Cum că Ion Creangă era un om foarte deștept, foarte ager la minte nu mai rămâne îndoială; dar
cunoștințele lui nu erau întinse. Creangă a rămas până la moarte țăranul din satul Vânători de lângă târgul Neamțului, și tot ce a învățat și a deprins peste fondul cu care a venit la oraș nu s-a prins, nu s-a asimilat cu dânsul. Afară de cunoștințele căpătate în școala preparandală privitoare la profesiunea de învățător, încolo Creangă a rămas ceea ce fusese.
Aceasta explică succesul ce a avut cu poveștile. Dacă Ion Creangă devenea un om cult în sensul nostru, dacă s-ar fi depărtat de la felul deprinderilor căpătate în copilărie, el ar fi fost un povestitor ca toți surtucarii* de orașe. Din contră, cultura neputând să-l domineze și să-i schimbe ideile și vorba, Creangă, care avea în același timp și o inteligență vie, a putut să reproducă în limbajul în care crescuse poveștile pe care le auzise, fără ca deprinderi noi și limbajul nou să le defigureze.
Un povestitor de povești populare, ca să reușească, trebuie să pună pe un țăran de la țară ca să istorisească povestea, iar el să o scrie cuvânt cu cuvânt; altmintrelea este imposibil ca un om care gândește altfel, care vorbește altfel, să poată să reproducă un limbaj, impresii și imagini care nu sunt din fondul cunoștințelor sale obișnuite. De aici vine artificialitatea celor mai multe colecții de povești populare. Regretatul Ureche, care a scris și povești, este un exemplu izbitor de cele ce spun. Creangă n-avea decât să se lase târât de suvenirurile vii și nepieritoare ale vieții sale de la țară, pentru ca poveștile sale să fie aproape ca cele ce se ascultă la șezătoare.
George Panu, Amintiri de la Junimea din Iași
- Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă simplitatea este sau nu o piedică în calea succesului, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din Amintiri de la Junimea din Iași de George Panu, cât și la experiența personală sau culturală.
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte.
Nu puține au fost încercările de a defini succesul. A fi de succes înseamnă a influența pozitiv cât mai multe persoane, a aduce un real aport și a cunoaște aprecierea din partea unui public cât mai extins și diversificat. Pentru a te apropia de un public cât mai numeros, este necesar să te poți face înțeles cât mai ușor, fapt pentru care simplitatea s-ar putea să fie un atu. Consider că simplitatea nu este o piedică în calea succesului.
În primul rând, Ion Creangă, conform fragmentului-suport, a reușit să cucerească, prin literatura sa, tocmai prin simplitatea și originalitatea scrierilor sale. O astfel de abordare poate fi ușor înțeleasă de majoritatea consumatorilor de literatură. Un stil mai sofisticat, elitist, ar putea să se adreseze doar unui public restrâns, cultivat.
În al doilea rând, abordările mult prea sofisticate sunt greu de descifrat, fapt pentru care nu pot fi înțelese și promovate de un număr considerabil de consumatori. Așa se pot explica, spre exemplu, și diverse fenomene din muzică. Piesele comerciale, ușor de descifrat de către ascultători, ajung adesea foarte populare, în timp ce creațiile elitiste sunt consumate de un număr mai restrâns de ascultători.
În concluzie, simplitatea nu reprezintă o piedică în obținerea succesului, întrucât, pentru a atinge un anumit nivel al popularității este necesar să fii, în primul rând, înțeles de publicul căruia i te adresezi, ca mai apoi între creator și consumator să poată exista o legătură strânsă, bazată pe mesajul transmis.
Link către canalul nostru de YouTube:
Dacă ți-a plăcut rezolvarea testului de antrenament, te-ar putea interesa și:
Punctul ca semn de punctuație și ortografie (.)
Autori români: locul natal al celor mai importanți scriitori (15 întrebări)
Pseudonime literare: recunoști numele real al autorului?
Cum se numesc locuitorii din…? Test de 25 de întrebări cu demonime
Care este forma corectă a cuvântului din imagine? (test online de 30 de întrebări)
Rezolvarea testului de antrenament pentru Evaluarea Națională (1 martie, 2021)