Vom încărca aici rezolvarea pentru simularea din Iași (pentru Evaluarea Națională) (dată în 17 ianuarie 2023)
Materialul îl veți găsi și aici (click pentru descărcare) și haideți să ne apucăm de treabă!
Simulare_Evaluarea_Nationala_Limba_Romana_Iasi
Textele și cerințele de la simulare le regăsești mai jos
Subiectul I (70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate.
Textul 1
Bărbatul m-a așezat într-o cutie de carton, în care pusese un prosop moale, s-a urcat la volanul dubiței argintii și m-a dus la clinica veterinară. A fost iadul pe pământ! Pentru majoritatea animalelor, clinica este un loc unde n-ar vrea să mai pună a doua oară piciorul. Nici pentru mine n-a fost o experiență prea fericită, așa că n-o s-o mai lungesc. Am rămas la el acasă până mi s-au vindecat rănile. Locuia singur, într-o casă curată, unde domnea o ordine desăvârșită. Mi-a pus litiera în baie, iar în bucătărie, farfuria cu mâncare și vasul cu apă.
În ciuda aparențelor, sunt un motan isteț și cât se poate de manierat, așa că […] am băgat la cap când mi se zicea unde să nu-mi ascut ghearele, ca, de pildă, de pereți și de stâlpi. În schimb, am optat pentru mobilă și covor, fiindcă el nu mi-a spus explicit că n-ar fi voie. (La început, i-am surprins o privire tristă. Zău, sunt o pisică foarte perspicace și flerul* îmi spune exact ce se poate și ce nu. Iar mobila și covorul nu mi s-au părut pe lista neagră.) Peste aproape două luni mi-au scos copcile* și osul mi s-a vindecat. În acest răstimp am aflat că îl cheamă Satoru Miyawaki.
În perioada de convalescență*, Satoru mă striga cum îi venea la gură: „pisi“, „motane!“, „domnule motan“ și alte variațiuni pe aceeași temă. Normal, atâta vreme cât n-aveam nume… Și, chiar dac-aș fi avut, Satoru nu înțelegea graiul motănesc, așa că ar fi fost aiurea să încerc să i-l spun. Nu-i ușor să ai de-a face cu oamenii, mai ales că nu pricep decât limba lor. Animalele vorbesc mai multe limbi, adică sunt poliglote, cum vă place vouă să spuneți. De fiecare dată când dădeam să ies, Satoru se încrunta și încerca să mă convingă să mai stau.
— Dacă pleci, s-ar putea să nu te mai întorci. Ai răbdare până te faci bine. Vrei să rămâi toată viața cu copcile în picior?
Deși mă mai durea, ajunsesem să mă deplasez binișor și nu mi se părea mare scofală să stau cu copcile în picior, dar, când vedeam ce mutre făcea Satoru, îmi pierea orice poftă de plimbare. Și așa am stat pe bară două luni. Cum să mă încaier cu alți motani, dacă eu de-abia șontâcăiam? În sfârșit, rănile mi s-au închis. […] Sunt un motan vagabond pursânge* și nu mi-a trecut niciodată prin cap că m-aș putea transforma într-un cotoi de apartament. […]Cu toate neajunsurile speciei, Satoru ajunsese să rupă binișor graiul motănesc, așa că a priceput ce-i spuneam. Surprins, m-a urmat fără să comenteze. Era o noapte în care luna strălucea puternic.
Zgomotele orașului se potoliseră. Am săltat pe capota dubiței argintii, mândru că săritura îmi ieșise impecabil, în ciuda celor două luni de convalescență. Apoi, am sărit iar pe pământ și m-am tăvălit pe jos după pofta inimii. O mașină a trecut prin apropiere și am simțit cum mi se zbârlește coada. Groaza de a nu fi iar călcat era încă acolo, în străfundul oaselor. Într-o secundă eram deja în spatele lui Satoru, care mă privea cu un zâmbet drăgăstos. Am dat o tură prin cartier, după care ne-am întors. La prima ușă de la etajul întâi, am zis:
— Miau!
Adică deschide-mi!
M-am uitat în sus la Satoru, care zâmbea cu ochii în lacrimi.
— Pisi, te-ai întors acasă!
Îhm, deschide odată!
— Vrei să rămâi?
Da. Numai să mă mai scoți din când în când la plimbare.
Așa am ajuns motanul lui Satoru.
*flerul – simț de orientare rapidă, perspicacitate
*convalescență – perioadă de după o boală, până la însănătoșirea deplină
*pursânge – de rasă pură
Hiro Arikawa, Memoriile unui motan călător
Textul 2
La un moment dat, în viața fiecărui proprietar de pisică, probabil a existat o perioadă în care și-ar fi dorit ca animalul său să poată vorbi. Din păcate – sau poate din fericire – animalele nu pot vorbi. Dar ele pot comunica prin limbajul corpului!
Calmă, mulțumită și fericită
Să începem explorarea comportamentului pisicii cu o privire la câteva indicii care ne spun că o pisică se simte relaxată și în largul său. Când o pisică este calmă și se simte confortabil, adesea se va lungi pe o parte. O pisică nervoasă nu va face niciodată acest lucru, deoarece își lasă burta expusă și susceptibilă la atacuri. Aruncă o privire la pozițiile relaxate din diagrama* limbajului corpului pisicii. Dacă pisica ta stă întinsă pe o parte, poți fi sigur că se simte confortabil în mediul ei. O pisică care își expune burta întinzându- se pe spate are încredere în tine implicit. Pisicile fac rar acest lucru în jurul unor persoane cu care nu au o relație strânsă. Dar fiți atenți! O pisică relaxată, care îți arată burtica, nu cere să fie mângâiată.
Prietenoasă, curioasă, atentă
Este mai greu în a citi limbajul corpului unei pisici atunci când se află în picioare. Când pisicile afișează o postură neutră, cu coada relaxată în jos sau în sus, înseamnă că nu se simt amenințate. O coadă ridicată în aer este o invitație la atenție, vor să spună salut! Un semn important care vă poate spune că o pisică se simte deosebit de în largul său este închiderea ochilor. Pisicile care sunt anxioase* sau precaute rareori își închid ochii de teamă că un inamic la pândă ar putea să se năpustească asupra lor. Clipirea prelungită – sau orice clipire de altfel – este un semn sigur că o pisică nu se simte speriată.
Prevăzătoare, nervoasă, îngrijorată
Emoțiile ușoare sunt cel mai greu de citit, deoarece au doar semne subtile. Este mult mai ușor să citiți limbajul corpului unei pisici atunci când sunt extrem de confortabile sau foarte agitate. De obicei, urechile unei pisici oferă primul semn că sunt îngrijorate. Urechile pisicilor se ridică și se rotesc ușor când aud ceva îngrijorător. Ele dezvoltă, de asemenea, o postură* mai rigidă, iar coada este îndreptată mai mult în spate decât în sus. Desenul conflictual și prudent din diagrama limbajului corpului pisicii oferă un exemplu.
Limbajul corporal al pisicii tale: ce încearcă să-ți spună, www.medicinaveterinara.ro
*diagrama – reprezentare grafică, schemă
*anxioase – neliniștite, încordate
*postură – ținută, poziție a corpului
A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textele date.
- Notează din textul 1 două locuri în care motanul crede că își poate ascuți ghearele.
- Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
Motanului i se vindecă rana:- după un an.
- imediat
- în două zile.
- în două luni.
- Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Când clipește din ochi, o pisică este:
a. anxioasă.
b. curioasă.
c. relaxată.
d. speriată.
- Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
Locuința lui Satoru este:
a. o casă îngrijită.
b. o clinică veterinară.
c. o cutie de
d. o dubiță
- Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile/mesajul/structura/limbajul celor două
Textul 1
| Enunțul | Adevărat | Fals |
| Pentru motan, vizita la clinică nu a fost o experiență prea fericită. | ||
| Motanului i se pun în baie farfuria cu mâncare și vasul cu apă. | ||
| Motanul începe să se deplaseze binișor când nu îl mai doare rana. |
Textul 2
| Enunțul | Adevărat | Fals |
| Primul semn că o pisică e flămândă sunt urechile. | ||
| O pisică transmite cele mai clare emoții când stă în picioare. | ||
| Emoțiile ușoare sunt cel mai simplu de citit, deoarece au doar semne subtile. |
- Prezintă o trăsătură a tiparului narativ din primul fragment, susținându-ți afirmația cu o secvență potrivită.
- Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o idee comună celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare.
- Crezi că e important să ai un animal de companie? Justifică-ți răspunsul, în 50-100 de cuvinte, valorificând textul 1.
- Asociază fragmentul din textul Memoriile unui motan călător de Hiro Arikawa cu un alt text din literatura română, studiat sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare.
B. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
- În secvența În ciuda aparențelor, sunt un motan isteț și cât se poate de manierat există:
- un diftong și un hiat
- un diftong și două hiaturi
- doi diftongi
- doi diftongi și un hiat
Răspunsul corect este:
- Sunt compuse toate cuvintele din seria:
a. burtică, fiecăruia, confortabil
b. convalescență, convingă, poliglote
c. deoarece, decât, rareori
d. răstimp, fiecare, binișor.
- Rescrie secvența Locuia singur, într-o casă curată, unde domnea o ordine desăvârșită, înlocuind cuvintele subliniate prin sinonimele lor.
- Sensul expresiei mare scofală din secvența nu mi se părea mare scofală să stau cu copcile în picior este de:
a.o dificultate
b. o obligație.
c. o responsabilitate
d. o suferință puternică.
- Rescrie secvența „Animalele vorbesc mai multe limbi, adică sunt poliglote, cum vă place vouă să spuneți.”, trecând verbele de la indicativ prezent la mai-mult-ca-perfect.
- Alcătuiește un enunț asertiv în care substantivul copci să îndeplinească funcția sintactică de complement direct și un enunț interogativ în care substantivul clinică să îndeplinească funcția sintactică de nume
- Scrie un enunț despre animalele de companie, care să includă două propoziții secundare, aflate în raport de coordonare copulativă.
- Completează enunțul următor, reprezentând mesajul unui iubitor de pisici, cu formele corecte ale cuvintelor indicate între paranteze.
Drag prieten (articol posesiv) animalelor, (a fi, imperativ) convins că pisica ta te va privi mereu cu (adjectiv pronominal demonstrativ de identitate) dragoste, iar
prietenia (adjectiv pronominal posesiv) întotdeauna (a
rămâne, viitor standard) neschimbată! Pentru (frumoasă, gradul de comparație superlativ relativ de superioritate) prietenie, merită să-i acorzi toată atenția ta.
Subiectul al II-lea (20 de puncte)
Imaginează-ți că ești Satoru, personajul din textul 1, și povestește, în minimum 150 de cuvinte, cum ai ajuns să ai un animal de companie și ce emoție ai trăit atunci, incluzând în narațiunea ta o secvență descriptivă, de cel puțin 30 de cuvinte, și o secvență dialogată, de cel puțin patru replici.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
- conținutul compunerii – 12 puncte
- redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudine gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Rezolvarea o veți regăsi în acest material video – cu explicațiile necesare
Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi!
