Substantivele defective de singular sunt mult mai puține în comparație cu cele defective de plural. Să vedem ce presupun ele și care sunt acelea! Mai apoi te provocăm să le identifici dintr-un lung șir.
În categoria substantivelor nonnumărabile le includem pe cele defective de plural și defective de singular. Pentru că despre prima categorie am mai vorbit pe site-ul nostru (link aici). În acest articol dorim să le tratăm pe cele din a doua clasă, care au flexiune incompletă.
Substantivele defective de singular se mai numesc după denumirea latinească și pluralia tantum (lat. tantum – „numai”, „doar”). Mare atenție la denumirile lor pentru a nu le confunda.
Iată câteva exemple de substntive pluralia tantum clasificate în funcție de felul lor:
- substantive comune: șale, aplauze, ochelari, moaște, zori, blugi, câlți, confetti, anale (publicație științifică), nuri (grații), ghilimele, măruntaie, tăiței / tăieței, cuișoare (condiment);
- substantive proprii: Carpți, Iași, București, Livezile, Galați, Petroșani, Rusalii, Florii, Sânziene.
Există și substantive care au fost considerate acum nu foarte mult timp defective de plural, dar care au primit formă de singular odată cu ultimele reglementări din Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române din 2005. Aici amintim: pantaloni – pantalon, icre – icră etc..
Poate că ați mai folosit unele dintre substantivele proprii exemplificate mai sus însoție de articol hotărât / enclitic. Acesta prrezintă o tendință de a constitui forma de singular prin atașarea articolului -ul. De pildă, Bucureștiul este un oraș mare (Galațiul, Iașul).
Mult spor in identificarea substantivelor defective de singular!
Cât de util ți s-a părut acest articol? Așteptăm părerea ta!
Link către canalul nostru de YouTube:
Vezi și: