Atributiva (AT)

atributiva subordonata termeni regenti

Vom face o recapitulare și asupra subordonatei atributive, întrucât ne interesează în mod deosebit, mai ales dacă ne pregătim pentru examen.

Atributiva este propoziţia subordonată care funcţionează ca atribut pe lângă un element de natură nominală (substantiv, pronume, numeral) din propoziţia regentă.

Subordonata atributivă poate fi definită drept propoziția subordonată cu funcție sintactică de atribut.

Întrebări: care? ce fel de?

 

Termeni regenți

 

  • Substantive (L-am hrănit pe câinele pe care îl știți toți./ I-am mulțumit profesorului căruia îi datoram totul.)
  • Părți de vorbire substantivizate (prin articulare, de regulă) (I-am făcut un bine că l-am chemat/ L-am sunat pe cel premiat, pe acela pe care îl știți toți.)
  • Pronume demonstrativ (Îl știu pe acela care te-a sunat/ Pe celălalt, pe care l-ați văzut, nu-l cunosc.)
  • Pronume semiindependent (articol demonstrativ-adjectival) (Rareori cel ce a gândit înțelege pe cel ce pune în practică această gândire./ Adesea îi sunam pe cei ce imi sunt datori pentru a le aminti.)
  • Pronume nehotărât (A venit la noi cineva pe care nu îl cunoșteam)
  • Pronume personal (El, care m-a sunat la două noaptea, nu a vrut să îmi răspundă după.)
  • Pronume negative (Nu cunosc pe niciunul care să știe germană / Nu știu nimic din ce ar trebui știut.)
  • Pronume de politețe (Nu îl recunosc pe dumnealui, pe care-și sprijină coatele de bancă./ Măria Sa, care a învins împotriva turcilor, acum vrea să se retragă.)
  • Pronume posesiv: (Alor săi, cărora trebuia să le dăm o veste bună, a trebuit să le dăm una proastă.)
  • Numerale (Primul, care s-a și întors spre noi, nu a acceptat refuzul. / Dintre toți erau doar doi care să nu fi fugit.)

 

 

Elemente Introductive

 

  1. Pronumele și adj pronominale relative: care, cine, ce, ceea ce, cât, câtă, câți, câte (El e acela căruia trebuia să îi dau mașina. / Am adus nisip cu care să pot umple un vagon. / M-am gândit la tot ceea ce s-ar putea întâmpla.)
  2. Conjuncțiile subordonatoare necircumstanțiale: că, să, de, dacă, ca…să, cum că, precum că (Ideea că se va lăsa de fumat a trecut repede./ Intenția să îl uite nu a avut succes./ Câinele ăsta de-l tot fugăriți voi e bolnav./ Ne puneam întrebarea dacă ea e aleasa./ Intenția ca ea să renunțe la tot nu a fost una tocmai bună.
  3. Adverbe relative: unde, când, cum, cât, încotro (Locul unde ne vedem e confidențial./ Vorbim în momentul când imi returnezi mașina.)

 

 

Atributiva se poate împărți în două categorii:

 

  1. Izolată (sau explicativă) – în această situație, intonația se va pune pe termenul regent, informația oferită de AT nefiind una esențială

De exemplu: Vă premiez pe voi, care sunteți cei mai buni!

  1. Neizolată (sau determinativă) – în acest caz, intonația este la fel de puternică atât pe termenul regent, cât și pe subordonată: AT completează sensul cuvântului regent; fără aceasta, sensul termenului regent ar fi incomplet

De exemplu: Ieri am luat hotărârea să mergem la munte.

 

 

Topică și punctuație

 

 

Referitor la topica atributivei, aceasta se poziționează întotdeauna după termenul regent.

  1. Atributiva neizolată (determinativă) nu se desparte prin virgulă de regentă.
  2. Atributiva izolată (explicativă) se desparte întotdeauna prin virgulă de regentă.

 

Rezolvă quizul de mai jos despre propoziția atributivă! Mult succes!

Atributiva

 

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

 

Vezi și:

Cum analizăm o frază? Pași simpli, pe înțelesul tuturor!

Atributiva (AT)

Please Login to Comment.

Derulează în sus
error: Conținut protejat