Vom încărca aici rezolvarea subiectului I A din testul 10 de antrenament (publicat în 10 mai 2021)
Materialul îl veți găsi și aici(click pentru descărcare) și haideți să ne apucăm de treabă!
Subiectul I, A
Textul 1
Câinile pe gerul tare,
Când ningea zăpada mare,
Să-ncovrigase cu totul,
Vîrându-și sub coadă botul,
Ș-într-a lui tremurătură,
Clănțănindu-i dinții-n gură
Zicea: ,,O, cât e de bine vara!
Că doarme omul afară
Și de nici un frig nu-i pasă,
Fuge de purici din casă.
Dar acum casă-i e dragă,
Aleargă-ntr-însa să bagă,
Și pe mine-n vânt mă scoate,
Să-i păzesc din curte toate.
Dar vezi cap sec și la mine!
C-astă-vara fuse bine,
Și era destule oase
Prin curte de mine roase.
N-am strâns să le fac grămadă,
Ci au rămas sub zăpadă.
Numai cu ce-mi da din masă
Puteam să-mi zidesc o casă,
Că după cum mi să pare
Nu trebuie așa mare,
Uite-mi capul, uite-mi coada,
Mai să-mpreună cu noada.
Dar lasă, d-acu nainte
Patima mă-nvață minte,
Cum va sosi vara-ndată,
Precum a fost odată,
S-apuc să strâng oasele goale,
Tot ciolane de rasoale.
Și când le roz, să-mi zic mie:
Mă! vezi, fă iconomie,
nu roade peste măsură,
Mai oprește de la gură
Și îți fă și tu o casă,
Știi că la iarnă îți pasă.
Apoi după ce-mi voi face,
Vie gerul cât îi place.”
Așa câinele sirmanul
Făcându-și, cum am zis, planul,
Dacă sosi primăvara,
După aceea și vara,
Începe oase s-adune,
Merge, la un loc le pune,
Nu le roade așa tare,
Le ține supt pază mare,
P-alți câini să le ia nu lasă,
Că-i trebuie să-și facă casă.
După ce-a strâns puțuntele,
S-a întins pe lângă ele,
Ș-începu să se privească
Ca s-apuce să să zidească,
Dar uitându-se-n lungime,
La toat-a lui întregime,
Și nădușindu-l căldura,
Zise: ,,U! căscând gura,
Und-așa oase mulțime
După toat-a mea-ntregime?
Aș! o să-mi mai fac eu casă,
Să-ncep să zidesc, or lasă,
Că iarna trecută-mi pare
Nu era frig așa tare.
Cum va fi fost nu țiu minte,
Voi vedea d-acu nainte.”
Ș-aceasta zicând în sine,
S-a pus să le roază bine.
Mulți când dau peste nevoie
Să frâng și să încovoie
Zicând: ,,De azi înainte,
Asta mă învață minte”.
Apoi răul dacă trece
Ș-în ceva bine petrece,
La trecut nu mai gîndește,
D-următor nu să ferește.
Câinile, Anton Pann
Textul 2
Câinii fac parte din familia canidelor, animale carnivore, cu bot lunguieț, canini ascuțiți și molari puternici. Aceștia se deplasează pe labele prevăzute cu pernuțe și înarmate cu gheare. Este cazul canidelor sălbatice precum lupul, câinele sălbatic african și al multor altor câini. Totodată, există rase foarte diferite, cu botul scurt și plat, dentiție mai puțin impresionantă și gheare modeste.
Pisicile și câinii sunt animale carnivore. Maxilarele puternice, caninii ascuțiți, ghearele și intestinul scurt sunt atuuri ale celor care consumă carne fragedă, chiar dacă acceptă să mai mănânce și biscuiți!
Câinilor le place să ia o masă mare sau două pe zi. Le ajunge să adulmece puțin hrana, ca să se repeadă să o înfulece. Pisicile, dimpotrivă, iubesc prăzile mici și preferă să mănânce cantități reduse, de mai multe ori, atât ziua, cât și noaptea. […]
Mulți oameni se tem în continuare de lup, deși împart locuința cu un câine. Totuși, cei doi fac parte din aceeași specie! Unul a rămas sălbatic, pe când celălalt s-a transformat. […]
Dat fiind că locuiesc în casele noastre, le numim „animale de companie”. Există multe alte animale de companie, precum hamsteri, porcușori de Guineea, papagali, broaște-țestoase sau pești… Cu toate acestea, câinii și pisicile rămân preferații noștri! Chiar dacă nu ai câine sau pisică, le întâlnești adesea. E normal, fiindcă în România există mai mult de 8 milioane de câini și pisici! Una din două familii adăpostește o pisică sau un câine, ori mai mulți, dacă nu chiar ambele specii în același timp. […]
Prezența unei pisici sau a unui câine în casă nu este întotdeauna ușoară pentru părinți. Dar oare știu ei ce efecte binefăcătoare au aceste animale asupra copiilor?
În primul rând, o pisică sau un câine întărește imunitatea micuților, prin faptul că îi pun în contact cu o multitudine de bacterii. Acestea nu reprezintă un pericol real, dar sunt suficiente pentru a stimula sistemul imunitar al copiilor, care vor fi mai bine înzestrați împotriva alergiilor și a infecțiilor.
Un alt avantaj: o prietenie perfectă și necondiționată. E atât de bine să ai un tovarăș care să te asculte, mereu pregătit pentru demonstrațiile de afecțiune și pentru jocurile tale! O pisică și un câine oferă iubire necondiționată și nu te judecă niciodată. Dacă au un animal, copiii devin mai responsabili: trebuie să îl hrănească, să asigure confortul pisicii, să scoată câinele la plimbare. Manifestându-și vizibil starea de bine, curiozitatea, temerile și geloziile, animalele îi învață pe micii lor stăpâni să înțeleagă mai bine emoțiile celor din jur. […]
Fără îndoială, cel mai vechi prieten al omului este câinele! Originea acestei relații, datată inițial acum 15 000 de ani în Asia, a fost corectată mai târziu, la 30 000 de ani în Europa, cu mult înaintea nașterii agriculturii și a sedentarizării oamenilor. Așadar, oamenii pe atunci nomazi au domesticit lupi, strămoșii primilor câini. Trebuie precizat că cele două specii, oameni și lupi, aveau multe lucruri în comun: viața în clanuri, organizarea ierarhică, vânătoarea în grup… Așa că lupii s-au obișnuit în compania oamenilor, în timp ce oamenii alegeau exemplarele cele mai docile, transformând treptat aceste animale sălbatice în câini domestici. În cele din urmă, acum aproximativ 10 000 de ani, în Europa, primii câini europeni au fost parțial înlocuiți de cei proveniți din Asia. Din aceștia rezultă majoritatea raselor de astăzi.
Domesticirea câinelui a precedat agricultura, în schimb pisica a fost domesticită odată cu apariția primelor recolte, acum 10 000 de ani, și cu existența primelor rezerve de cereale care trebuiau păzite de rozătoare. Mari vânători de șobolani și șoareci, pisicile s-au stabilit în satele primilor agricultori. Legăturile lor cu oamenii nu erau la fel de strânse ca în cazul câinilor: pisicile au știut dintotdeauna să se țină la distanță. Venerate în Egiptul Antic, neagreate în Evul Mediu, astăzi sunt în competiție cu câinii pentru a cuceri sufletele copiilor.
Ați observat că toate rasele de pisici seamănă din punct de vedere anatomic? Dimpotrivă, câinii, de la chihuahua până la dog german, sunt atât de diferiți, încât adesea ne îndoim că aparțin aceleiași specii (ceea ce e, totuși, adevărat). Principalul motiv este selecția făcută de om, mai veche și mai exactă în cazul câinilor decât al pisicilor. Dintotdeauna au existat rase regionale de câini al căror caracter a fost accentuat de selecție încă din secolul al XIX-lea: nu erau lăsați să se reproducă decât câinii care îndeplineau anumite criterii (abilități de vânător, de a păzi turmele, de a proteja, sociabilitate, talie, culoare, lungime a blănii etc.). Totodată, s-au făcut încrucișări între rase pentru a obține altele noi.
Siameză, persană, Chartreux sau Maine Coon, astăzi, pisicile de rasă nu mai reprezintă decât 5% din totalitatea lor. Restul de 95% sunt așa-numitele „pisici vagaboande”, ceea ce nu le împiedică să fie frumoase și elegante. Cât despre câinii care nu sunt de rasă, și anume corciturile, nu reprezintă decât 30%. Fiecare reprezintă un amestec de rase diferite, pe care le putem afla datorită testelor de ADN ușor de efectuat.
Éric Mathivet și Émilie Vanvolsem, Câinii şi pisicile. Prietenii omului,
traducere de Cristina Nan
Propunerea noastă de rezolvare poate fi găsită în materialul video de mai jos! Spor la treabă!
Rezolvarea punctului A este cuprinsă în primele 12 minute ale materialului!
Link către canalul nostru de YouTube:
Dacă ți-au plăcut testele de antrenament, te-ar putea interesa și:
Punctul ca semn de punctuație și ortografie (.)
Autori români: locul natal al celor mai importanți scriitori (15 întrebări)
Pseudonime literare: recunoști numele real al autorului?
Cum se numesc locuitorii din…? Test de 25 de întrebări cu demonime
Care este forma corectă a cuvântului din imagine? (test online de 30 de întrebări)