Rezolvarea testului 4 de antrenament pentru Bacalaureat (15 martie 2021)

Îți oferim, în acest articol, o propunere de rezolvare a testului de antrenament pentru Bacalaureat, publicat în data de 15 martie 2021 la limba și literatura română

 

 

Descarcă de AICI subiectele (15 martie 2021)

Vom rezolva, în cadrul acestui articol, testul de antrenament propus de M.E.N. în data de 15 martie 2021. Sperăm ca această rezolvare să vă fie utilă și să vă servească drept reper în abordarea cerințelor. Mult succes!

 

 

Testul de antrenament 4 pentru Bacalaureat (15 martie 2021)

 

 

Subiectul I

 

— Nu numai tatăl tău, dar şi poeții, care veneau la voi acasă, îmi închipui că ţi-au deschis apetitul liric.
— Întovărăşindu-mi părintele, încuviinţă Barbu*, am dat mâna cu Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Bacovia, Ion Barbu şi aproape cu toți ceilalţi, încă din adolescenţă. Cum de mă primeau în compania lor? Vor fi simțit ceea ce se spune în horoscop, că sunt o persoană la capătul reîncarnărilor sau pe aproape? Sau poate am dat dovadă de tact, iar din când în când de inspirație?
— Când l-ai întâlnit prima oară pe Arghezi?
— L-am cunoscut în 1931, când aveam 4 ani. A venit de ziua mea, la Găești. Mai am şi acum dopurile de la sticlele de șampanie, deschise atunci, dopuri pe care el şi tata s-au semnat în cinstea mea. Arghezi era un om fermecător, când voia el, nu mai puțin imprevizibil, certăreț şi capricios. A rupt prietenia, nemulțumit de cum scrisese tata despre romanele lui. Ultima oară l-am zărit la teatru, la piesa Rinocerii. A plecat după primul act. Spre sfârșitul vieții poetului, părintele meu s-a dus să-l vadă şi s-au împăcat.
— Şi Blaga?
— Când venea în București, Lucian Blaga îi făcea tatei o vizită. Tata avea o pisică neagră, superbă, care era a lui în sensul că faţă de el își arăta întreaga tandreţe, pe ceilalţi ținându-ne la o oarecare distanță. ÎI revăd pe poet, așezat comod în fotoliul îmbrăcat în mătase aluniu-aurie, ținând-o pe genunchi pe mâţa neagră a tatei. Miți, care disprețuia de obicei musafirii, sărise în brațele lui Blaga şi torcea pierdută. „Parcă-i o Parcă*”, șoptise poetul. […]
— Cum a fost întâlnirea ta cu Ion Barbu?
— Lui Ion Barbu îi fusesem prezentat în una din duminicile când îl întovărășisem pe tata la cafeneaua Capșa. Prin ’38 – ’39, zărindu-l în tramvaiul ticsit ce mă aducea acasă de la școală, într-o amiază de lapoviță, l-am salutat cu respect. Știam că locuiește la două stații mai departe de mine. Nu era prima oară când îl vedeam rotind ochii verzi în mulțimea foitoare. Tramvaiul intra tocmai în bucla străzii dr. Davilla, când profesorul, proptit într-un toiag strămoșesc, mă pofti să vin lângă el. Voinicul bărbat, cu o căciulă brumărie peste plete în albire, mă chestionă în ce clasă sunt şi dacă-mi plac matematicile. Am dat un răspuns în doi peri. Se informă numaidecât
asupra materiei mele preferate – eram în clasa a doua de liceu – şi, auzind că aceasta era istoria, ceru lămuriri. Ii spusesem că studiam în acel an Evul Mediu, o perioadă care-mi plăcea mai puțin. „De ce?” „Obscurantism”, răspunsesem, „fanatism, ignoranță, ciumă, masacre etc.”. „Astea ţi le-a spus taică-tu!” izbucni profesorul şi, apucându-mă strâns, îmi ținu o adevărată lecție asupra măreției epocii, ducându-mă două stații mai departe, unde își avea locuința, cu primejdioase ridicări în aer ale unui baston noduros.

Monica Pillat şi Barbu Cioculescu, Povestind despre atunci

*Barbu Cioculescu este fiul criticului și istoricului literar Șerban Cioculescu.
*Parcă – personaj feminin din mitologia greacă

 

1. Indică sensul din text al secvenței din când în când.Răspuns propus: Sensul din text al secvenței „din când în când” este „uneori”.2. Menționează anul nașterii lui Barbu Cioculescu, utilizând informațiile din textul dat.Răspuns corect: 1927 („L-am cunoscut în 1931, când aveam 4 ani”)3. Precizează atitudinea lui Barbu Cioculescu față de Ion Barbu, în momentul revederii, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.

   Răspuns propus: Atitudinea lui Barbu Cioculescu față de Ion Barbu, în momentul revederii, a fost una respectuoasă. Un pasaj relevant care poate susține această afirmație este: „ zărindu-l în tramvaiul ticsit ce mă aducea acasă de la școală, într-o amiază de lapoviță, l-am salutat cu respect”.

   4. Explică motivul pentru care Tudor Arghezi se supără pe tatăl lui Barbu Cioculescu.

Răspun propus: Conform fragmentului-suport, Tudor Arghezi s-a supărat pe tatăl lui Barbu Cioculescu întrucât a fost nemulțumit de felul în care acesta scrisese despre romanele sale. („A rupt prietenia, nemulțumit de cum scrisese tata despre romanele lui”)

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Ion Barbu, așa cum reiese din ultimul paragraf.

Răspuns propus: Una dintre trăsăturile morale ale lui Ion Barbu, așa cum reiese din ultmul paragraf al textului-suport este curiozitatea. Bătrânul Ion Barbu îl pofti pe tânărul Cioculescu alături și îl întrebă despre disciplinele preferate de la școală: „Se informă numaidecât asupra materiei mele preferate – eram în clasa a doua de liceu – şi, auzind că aceasta era istoria, ceru lămuriri”.

1. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă opiniile celor din jur influențează sau nu înțelegerea realității, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din textul Povestind despre atunci de Monica Pillat şi Barbu Cioculescu, cât și la experiența personală sau culturală.Propunere de rezolvare:

Modul în care receptăm realitatea poate diferi de la o persoană la alta. Există, în mod incontestabil, o serie de factori care influențează constant felul în care ne raportăm la anumite evenimente sau fenomene. Individul își formează o percepție proprie asupra realității pe baza unor cunoștințe deja dobândite fie din experiențele personale, fie prin documentare sau prin consultarea celorlalți. Consider că opiniile celor din jur influențează înțelegerea realității.

În primul rând, aceeași realitate poate fi privită din mai multe perspective, persoanele raportându-se în mod diferit la același lucru. Dacă ne raportăm la textul-suport, putem observa că felul în care tânărul Barbu Cioculescu percepea Evul Mediu era influențat, conform lui Ion Barbu, de tatăl său: „ Astea ţi le-a spus taică-tu!”. Ion Barbu îi va ține o pledoarie, prin care va încerca să îi ofere o perspectivă diferită asupra acestor lucruri.

În al doilea rând, persoanele pot propaga informație, fără a se documenta în prealabil. Un asemenea fenomen se manifestă chiar și în prezent, prin știrile false distribuite pe internet. O persoană care nu se va documenta, va crede și va răspândi informații false, instigând la ură și creând diverse conflicte.

În concluzie, modul în care percepem realitatea este direct influențat de persoanele din jurul nostru. Riscul la care suntem expuși este acela de a recepta informații false, dacă persoana care le răspândește nu depunde un efort suplimentar, acela de a se documenta în prealabil.

 

Subiectul al II-lea

 

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.

ACTUL I
Decor unic. Birou-salon. Provincie. Zi de mai, în casa domnului Alexandru Filimon. Mobilă învechită. Pian cu fotografii. Panoplie*. Pe un perete, două fotografii mărite cu cărbunele, ale doamnei și domnului Filimon, ceva mai tineri și semnate Alice, tronează în rame de aur, foarte încărcate, oval peste pătrat. Ușa și ferestrele se vor așeza după fantezia regizorului sau posibilitățile teatrului. Ceasornicul cu cuc anunță ora patru. Doamna Raluca Filimon e în scenă cu fiica dumisale, Alice, și brodează.

RALUCA: Patru.
ALICE (care citește un roman): Te-am rugat de-atâtea ori, mamă, să scoți cucul ăsta din casă. Nu e modern.
RALUCA: Amintire de la mama…
ALICE: Dac-am păstra toate amintirile…

Victor Eftimiu, Omul care a văzut moartea

*panoplie – colecție de arme aranjate pe un panou

 

 

 

Răspuns propus:

Prezența notațiilor autorului (numite și didascalii) presupune o caracteristică a textului dramatic. Aceste notații suplimentare anexate dialogului au rolul de a indica diverse informații suplimentare regizorilor, actorilor sau cititorilor – dacă textul este lecturat.

În fragmentul extras din „Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu, un prim rol al notațiilor autorului este acela de a oferi informații despre decor: „Decor unic. Birou-salon. Provincie. Zi de mai, în casa domnului Alexandru Filimon. Mobilă învechită. Pian cu fotografii. Panoplie*. Pe un perete, două fotografii mărite cu cărbunele, ale doamnei și domnului Filimon, ceva mai tineri și semnate Alice, tronează în rame de aur, foarte încărcate, oval peste pătrat. Ușa și ferestrele se vor așeza după fantezia regizorului sau posibilitățile teatrului”. Aceste informații pot fi utile atât cititorului, ca indici spațio-temporali, dar și regizorului sau actorilor, pentru a putea pune pe scenă această piesă.

Un alt rol al notațiilor scenice, în fragmentul sus-numit, se referă la jocul scenic. Prin intermediul acestor didascalii ni se expune acțiunea la care iau parte personajele: „Doamna Raluca Filimon e în scenă cu fiica dumisale, Alice, și brodează”, „(care citește un roman)”.

 

 

Pentru subiectul al III-lea, îți propunem să consulți unul dintre materialele noastre dedicate acestui subiect:

 

„Plumb” de George Bacovia: particularități ale textului liric simbolist

„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga: particularitățile textului poetic interbelic

 

*Aceasta este doar o propunere de rezolvare a testului de antrenament. Ea poate fi utilizată ca reper în abordarea cerințelor. Menționăm încă de la început că scopul acestui material este de a ajuta elevii de clasa a XII-a să se verifice, Suntem deschiși la discuții pe Facebook, unde putem discuta diverse aspecte legate de acest examen. Așteptăm un feedback din partea dumneavoastră pe pagina noastră de Facebook. Vă mulțumim pentru timpul acordat și sperăm să fim un sprijin pentru dragii noștri elevi.

 

Link către canalul nostru de YouTube:

Dacă ți-a plăcut rezolvarea testului de antrenament, te-ar putea interesa și:

Punctul ca semn de punctuație și ortografie (.)

Autori români: locul natal al celor mai importanți scriitori (15 întrebări)

Pseudonime literare: recunoști numele real al autorului?

Cum se numesc locuitorii din…? Test de 25 de întrebări cu demonime

Care este forma corectă a cuvântului din imagine? (test online de 30 de întrebări)

Rezolvarea testului de antrenament pentru Evaluarea Națională (1 martie, 2021)