Îți oferim, în acest articol, o propunere de rezolvare a subiectului IA, din testul de antrenament pentru Bacalaureat, publicat în data de 18 mai 2021 la limba și literatura română. Aici va fi încărcat materialul!
Descarcă testul de aici:
Până la venirea lui Creangă la Junimea, culegătorii și povestitorii de povești erau domnii Slavici și Pompiliu, amândoi transilvăneni. Poveștile lor se resimțeau de această origine; scrise într-o limbă grea, de multe ori orășenească, poveștile lor trădau un fel de combinații literare care le stricau farmecul. Marele merit al lui Creangă a fost că el a scris poveștile întocmai sau aproape întocmai cum ele se spun la țară.
Când a venit Creangă la Junimea și și-a citit el singur poveștile, a fost o adevărată sărbătoare. Mi se pare că a început seria sa de povești cu Soacra cu trei nurori. Toți au început atunci a-l ruga pe Creangă să aducă și altele și cât mai curând. Apoi a urmat seria Capra cu trei iezi, Pungulița cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Moș Nichifor Coțcaru etc.
În ce consistă valoarea poveștilor lui Creangă? Și cum reușește Creangă ca să fie povestitorul cel mai apropiat în limba poporului? Căci trebuie să admitem că dacă este ceva fermecător în poveștile lui Creangă este acel aer de țară, sunt acele expresii plastice, pentru noi cu totul dintr-o altă limbă, sunt acele apropouri naive, acel dialog de o sinceritate primitivă și acele cunoștinți foarte naive și reduse ale țăranului.
Cum că Ion Creangă era un om foarte deștept, foarte ager la minte nu mai rămâne îndoială; dar
cunoștințele lui nu erau întinse. Creangă a rămas până la moarte țăranul din satul Vânători de lângă târgul Neamțului, și tot ce a învățat și a deprins peste fondul cu care a venit la oraș nu s-a prins, nu s-a asimilat cu dânsul. Afară de cunoștințele căpătate în școala preparandală privitoare la profesiunea de învățător, încolo Creangă a rămas ceea ce fusese.
Aceasta explică succesul ce a avut cu poveștile. Dacă Ion Creangă devenea un om cult în sensul nostru, dacă s-ar fi depărtat de la felul deprinderilor căpătate în copilărie, el ar fi fost un povestitor ca toți surtucarii* de orașe. Din contră, cultura neputând să-l domineze și să-i schimbe ideile și vorba, Creangă, care avea în același timp și o inteligență vie, a putut să reproducă în limbajul în care crescuse poveștile pe care le auzise, fără ca deprinderi noi și limbajul nou să le defigureze.
Un povestitor de povești populare, ca să reușească, trebuie să pună pe un țăran de la țară ca să istorisească povestea, iar el să o scrie cuvânt cu cuvânt; altmintrelea este imposibil ca un om care gândește altfel, care vorbește altfel, să poată să reproducă un limbaj, impresii și imagini care nu sunt din fondul cunoștințelor sale obișnuite. De aici vine artificialitatea celor mai multe colecții de povești populare. Regretatul Ureche, care a scris și povești, este un exemplu izbitor de cele ce spun. Creangă n-avea decât să se lase târât de suvenirurile vii și nepieritoare ale vieții sale de la țară, pentru ca poveștile sale să fie aproape ca cele ce se ascultă la șezătoare.
George Panu, Amintiri de la Junimea din Iași
- Indică sensul din text al secvenței cât mai curând.
Răspuns propus: Sensul din text al secvenței „cât mai curând” este „cât mai repede”, „imediat”.
2. Menționează profesia pentru care s-a pregătit Creangă, prin studiile efectuate, utilizând informaţiile din textul dat.
Răspuns propus: Creangă s-a pregătit, prin studiile efectuate, conform informațiilor din textul dat, pentru profesia de învățător.
3. Precizează o trăsătură morală a lui Creangă, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
Una dintre trăsăturile morale ale lui Creangă, așa cum reiese din textul-suport, este perspicacitatea. O secvență care poate susține această afirmație este: „ Ion Creangă era un om foarte deștept, foarte ager la minte nu mai rămâne îndoială”.
4. Explică motivul pentru care venirea lui Creangă la Junimea reprezintă un eveniment.
Răspuns propus: Venirea lui Creangă la Junimea reprezintă un eveniment, întrucât membrii cenaclului au intrat în contact cu un povestitor inedit, diferit de precursorii săi. Creangă, spre deosebire de alți povestitori, surprinde prin limbajul său, nealterat, autentic.
- Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o caracteristică a poveștilor lui Creangă, aşa cum reiese din textul dat.
Conform fragmentului-suport, poveștile lui Creangă erau comparabile cu acelea „ce se ascultă la șezătoare”. Faptul că studiile lui Creangă nu au ajuns să-i influențeze stilul și exprimarea în scris este și motivul pentru care opera sa și-a păstrat autenticitatea. Contactul direct cu viața la țară i-au permis scriitorului să culeagă veritabile opere literare: „ Creangă n-avea decât să se lase târât de suvenirurile vii și nepieritoare ale vieții sale de la țară”.
Link către canalul nostru de YouTube:
Dacă ți-a plăcut rezolvarea testului de antrenament, te-ar putea interesa și:
Punctul ca semn de punctuație și ortografie (.)
Autori români: locul natal al celor mai importanți scriitori (15 întrebări)
Pseudonime literare: recunoști numele real al autorului?
Cum se numesc locuitorii din…? Test de 25 de întrebări cu demonime
Care este forma corectă a cuvântului din imagine? (test online de 30 de întrebări)
Rezolvarea testului de antrenament pentru Evaluarea Națională (1 martie, 2021)