Model oficial Evaluarea Națională 2025
Pe data de 1 noiembrie 2024 a apărut modelul oficial propus de Ministerul Educației pentru Evaluarea Națională la limba și literatura română. Analizând acest subiect, putem trage câteva cocnluzii încă de la început:
- structura examenului a rămas aceeași;
- examenul are în continuare două subiecte;
- textul 2 vine însoțit de un grafic (intrând, astfel, în tipologia textului multimodal);
- una dintre cerințele de la SI, A vizează informații din graficul expus;
- exercițiile 6, 7, 8 și 9 conțin itemi subiectivi și semiobiectivi;
- punctul 7, spre deosebire de alți ani, solicită compararea limbajului din cele două texte suport date;
- exercițiul 8 (de la Subiectul I, A este mai aplicat pe text decât în variantele precedente);
- ca nivel de dificultate, subiectul propus este mediu;
Iată textele suport folosite:
Textul 1
Cum nu se dă scos ursul din bârlog, țăranul de la munte, strămutat la câmp, și pruncul, dezlipit de la sânul mamei sale, așa nu mă dam eu dus din Humulești în toamna anului 1855, când veni vremea să plec la Socola, după stăruința mamei. Și oare de ce nu m-aș fi dat dus din Humulești, nici în ruptul capului, când mereu îmi spunea mama că pentru folosul mieu este aceasta? Iaca de ce nu: drăgăliță Doamne, eram și eu acum holteiu, din păcate! Și Iașii, pe care nu-i văzusem niciodată, nu erau aproape de Neamț, ca Fălticenii, de unde, toamna târziu și mai ales prin câșlegile de iarnă, fiind nopțile mari, mă puteam repezi din când în când, pâșlind-o așa cam pe după toacă, și tot înainte, sara pe lună, cu tovarășii mei la clăci în Humulești, pe unde știam noi, ținând tot o fugă, ca telegarii. […] De la Neamț la Fălticeni și de la Fălticeni la Neamț era pentru noi atunci o palmă de loc. Dar acum se schimba vorba: o cale scurtă de două poște, de la Fălticeni la Neamț, nu se potrivește c-o întindere de șase poște, lungi și obositoare, de la Iași până la Neamț. […] Dar, vorba ceea: „Ursul nu joacă de bună voie”. Mort-copt, trebui să fac pe cheful mamei, să plec fără voință și să las ce-mi era drag! Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul, în care se oglindește cu mâhnire Cetatea Neamțului de atâtea veacuri! Dragi-mi erau tata și mama, frații și surorile, și băieții satului, tovarășii mei din copilărie, cu cari, în zile geroase de iarnă, mă desfătam pe gheață și la săniuș, iar vara, în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase, prundul cu știoalnele, țarinile cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după cari-mi zâmbeau zorile în zburdalnica vârstă a tinereței! Asemenea, dragi-mi erau șezătorile, clăcile, horile și toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare însuflețire! De piatră de-ai fi fost, și nu se putea să nu-ți salte inima de bucurie când auzeai, uneori în puterea nopței, pe Mihai scripcariul din Humulești umblând tot satul câte c-o droaie de flăcăi după dânsul și cântând. […] Și câte și mai câte nu cânta Mihai lăutariul din gură și din scripca sa răsunătoare, și câte alte petreceri pline de veselie nu se făceau pe la noi, de-ți părea tot anul zi de sărbătoare! Vorba unei babe: „Să dea D-zeu tot anul să fie sărbători și numai o zi de lucru, și atunci să fie praznic și nuntă”. Apoi lasă-ți, băiete, satul, cu tot farmecul frumuseților lui, și pasă de te du în loc strein și așa depărtat, dacă te lasă pârdalnica de inimă! Și doar mă și sileam eu, într-o părere, s-o fac a înțălege pe mama că pot să mă bolnăvesc de dorul ei… și să mor printre streini! că văru-mieu […] Mogorogea, Gheorghe Trăsnea, Nică Oșlobanu și alții s-au lăsat de învățat și, despre asta, tot mănâncă pâne pe lângă părinții lor. Dar zadarnică trudă! Mama avea alte gânduri; ea îmi pregătea cu îngrijire cele trebuitoare, zicându-mi de la o vreme:
– Ioane, cată să nu dăm cinstea pe rușine și pacea pe gâlceavă!… Ai să pleci unde zic eu. Și Zaharia lui Gâtlan merge cu tine. Luca Moșneagu, megieșul nostru, vă duce cu căruța cu doi cai ca niște zmei. Ia, mai bine, răpezi-te până la el de vezi, gata-i de drum? Că mâne des-dimineață, cu ajutorul Domnului, plecați
-Nu mă duc, mamă, nu mă duc la Socola, măcar să mă omori! ziceam eu, plângând cu zece rânduri de Mai trăiesc ei oamenii și fără popie.
-Degeaba te mai sclifosești, Ioane, răspunse mama cu nepăsare! La mine nu se trec acestea…
Pare-mi-se că știi tu moarea mea… […] Apoi cheamă pe tata și-i zice hotărâtor:
-Spune-i și d-ta băietului, omule, ce se cuvine, ca să-și ieie nădejdea și să-și caute de
-Mai rămâne vorbă despre asta? zise tata posomorât. Are să urmeze cum știm noi, nu cum vrea el, că doar nu-i de capul său. Când m-ar bate numai atâta grijă, măi femeie, ce mi-ar fi? Dar eu mă lupt cu gândul cum să-i port de cheltuială, căci banii nu se culeg de la trunchiu, ca surcelele. Și la iști vro șase, afară de dânsul, dacă rămân acasă, nu li mai trebuie nimica? Dar fiind el cel mai mare, norocul său; trebuie să căutăm a-l zburătăci, căci nu se știu zilele omului! Și poate vreodată să fie și el sprijin pentru iștialalț
Văzând eu că nu-i chip de stat împotriva părinților, începui a mă gândi la pornire, zicând în sine-mi cu amărăciune: „Ce năcaz pe capul mieu!” […]
În sfârșit, ca să nu-mi uit vorba, toată noaptea cea dinainte de plecare, până s-au revărsat zorile, m-am frământat cu gândul, fel și chip, cum aș putea îndupleca pe mama să mă deie mai bine la mânăstire; și tocmai când eram hotărât a spune mamei aceste, iaca și soarele răsare, vestind o zi frumoasă, și Luca Moșneagu […] se și aude strigând afară: „Gata sunteți? Haidem! că eu vă aștept cu caii înhămați.”. Mama atunci mă și ia răpede-răpede la pornit, fără să am când îi spune de călugărie. Și, scurtă vorbă, ne adunăm, cu rudele lui Zaharia, cu ale mele, în ogradă la moș Luca, sărutăm noi mâna părinților, luându-ne rămas-bun cu ochii înecați în lacrâmi și, după ce ne suim în căruță, supărați și plânși, ca vai de noi, Luca Moșneagu, harabagiul nostru, dă biciu cailor […].
Ion Creangă, Amintiri din copilărie
Textul 2
Erasmus+ este programul UE în domeniul educaţiei, al formării, al tineretului şi sportului pentru perioada 2021-2027, care sprijină atât persoanele fizice, cât şi organizaţiile. […] Educația, formarea, tineretul şi sportul sunt domenii-cheie care ajută cetățenii în dezvoltarea lor personală şi profesională. Educaţia şi formarea de înaltă calitate, favorabile incluziunii, precum și învăţarea informală şi nonformală conferă, în ultimă instanță, tinerilor şi participanților de toate vârstele, calificările şi competențele necesare pentru participarea lor semnificativă la societatea democratică pentru înțelegerea interculturală şi pentru tranziţia de succes către piața muncii. Patru priorități generale – incluziunea, transformarea digitală, combaterea schimbărilor climatice şi participarea democratică – sunt distribuite egal în toate acțiunile şi sectoarele programului Erasmus+ pentru perioada 2021-2027.
Europenii din toate mediile beneficiază de oportunitățile oferite de programul Erasmus+, acestea fiind experiențe care le schimbă cu adevărat viața, având efecte pozitive asupra dezvoltării profesionale, sociale, educaționale și personale. […]
Programul în cifre
Programul Erasmus a fost lansat în 1987 și a vizat la început doar domeniul învăţământului superior. Structura actuală a programului a fost creată în 2014 pentru a include toate programele UE pentru educație, formare, tineret şi sport. Este unul dintre programele emblematice ale Comisiei Europene și o poveste de succes încă de la început. Din 1987 și până la sfârşitul anului 2022, numărul participanților la activități de mobilitate a ajuns la 13,7 milioane. În ceea ce priveşte mobilitatea transfrontalieră în scopul învățării, anul 2020 şi prima jumătate a anului 2021 au reprezentat o perioadă atipică, întrucât numărul participanților la activitățile de mobilitate Erasmus+ a fost afectat de criza sanitară şi de izbucnirea pandemiei. Impactul pandemiei de COVID-19 asupra activităților de mobilitate sprijinite de Erasmus+ a fost deosebit de puternic în 2020, înregistrându-se cu aproximativ 60% mai puține activități de mobilitate decât media anilor 2016-2019. În al doilea an al programului actual, peste 1,2 milioane de participanţi şi-au desfăşurat activitatea de mobilitate, având în vedere că programul a început să funcționeze la capacitate normală.
Raport anual privind programul Erasmus+ pe 2022, www.op.europa.eu
Dacă vrei să descarci subiectul complet (în variantă PDF), lasă-ne adresa ta de e-mail în căsuța de mai jos:
|
Câteva propuneri de rezolvare regăsești în videoclipul de mai jos: Rezolvare Model Oficial Evaluarea Națională 2025
Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi!
Încearcă și cursurile noastre!
Alte sugestii pentru tine:
Moduri și timpuri verbale: exerciții (30 de cerințe)
Verbul: moduri și timpuri (test grilă de 30 de întrebări)
Moduri și timpuri verbale: exerciții (30 de cerințe)
JOC: conjuncții subordonatoare specializate
Rezolvarea subiectului Evaluării Naționale (25 iunie 2024)
„Popa Tanda” de Ioan Slavici (25 de întrebări) + PDF
VOCABULAR: Paronimele (clasa a VII-a) + PDF
Derivarea: definiție, clasificări, dificultăți + fișă de lucru PDF