Astăzi vorbim și despre circumstanțialul de scop. Încă din denumirea sa ne dăm seama de rolul acestei părți secundare de propoziție. Vom încerca să denumim acest termen, să vedem care sunt termenii săi regenți, vom discuta despre părțile de vorbire prin care se exprimă și, de asemenea, despre câteva aspecte legate de topica și punctuația circumstanțialului de scop. De asemenea, la final vă așteaptă un test online prin care vă puteți verifica și cunoștințele.
Circumstanțialul de scop (numit și final) reprezintă funcția sintactică secundară care exprimă scopul unui proces (exprimat prin verb sau interjecție predicativă). Întrebare: în ce scop?
Termeni regenți:
verb/locuțiune verbală:
Te pregătești pentru examen?
Vii la alergat?
Se antrena intens, încă de pe atunci, pentru a putea trece examenul de admitere.
A luat-o la sănătoasa pentru a scăpa de câinii care-l fugăreau.
Am făcut rost de cireșe pentru tine, iar tu te comporți așa?
interjecție predicativă:
Poftim o cafea pentru înviorare.
Na o bomboană pentru a tăcea!
Hai acasă, Georgel, măcar pentru mine!
adjectiv:
Angajată pentru a-și îngriji copiii, femeia muncea foarte mult!
Atentă pentru a nu greși la numărarea banilor, nu te putea asculta și pe tine!
Se poate exprima prin:
-substantiv precedat de prepoziție în acuzativ (pentru, după, spre, de, întru) sau în genitiv (în vederea):
Luptă pentru libertate.
A mers după cumpărături.
Depunem eforturi în vederea reabilitării spitalului.
Au luptat spre apărarea demnității.
-înlocuitori ai substantivului (pronume sau numeral cu valoare pronominală) precedați de prepoziție în acuzativ (pentru, după, spre, de, întru) sau în genitiv (în vederea):
Ar face orice pentru ea!
Ai mers la gară doar după doi dintre ei?
În vederea acesteia, te-ai pregătit conștiincios, se vede!
formă verbală nepersonală:
Trebuie să muncim pentru a câștiga mai mult.
Mergem la pescuit? (în ce scop?)
adverb:
De aceea ți-am spus rezultatul!
Atenție la confuzia dintre circumstanțialul de scop și circumstanțialul de loc (ne referim la situațiile în care acestea sunt introduse prin prepoziția „la”):
Pentru a nu le confunda pe cele două, trebuie să observăm la ce se referă substantivul prin care se exprimă; dacă substantivul indică un loc concret: la munte, la mare, la Paris, la București, la bunici, atunci vorbim despre un circumstanțial de loc:
Am fost la un prieten să învățăm. (circumstanțial de loc)
Mergi la vară la munte? (circumstanțial de loc)
Mi-ar plăcea să ne vedem la școală luni. (circumstanțial de loc)
Dacă substantivul precedat de prepoziția „la” denumește vag destinația, acesta este utilzat pentru a indica finalitatea acelei acțiuni (scopul deplasării în sine), iar în această situație discutăm despre un circumstanțial de scop:
Mergem la cumpărături? (nu este exprimat locul propriu-zis, ci scopul deplasării) (circumstanțialul de scop se exprimă prin substantivul „la cumpărături”)
Am fost la o petrecere foarte interesantă. (circumstanțialul de scop – exprimat prin substantivul „petrecere” precedat de prepoziția „la”)
*Atenție și la forma nepersonală de supin (cu „la”):
Am fost la cules mere. (în ce scop?)
În ceea ce privește topica și punctuația, circumstanțialul de scop are tendința de a sta după termenul regent. Cu toate acestea, el se poate antepune pentru a se sublinia ideea:
A venit pentru instruire.
Pentru instruire, a venit.
Atunci când stă după regent, circumstanțialul de scop nu se desparte prin virgulă de acesta. Dacă este antepus, se desparte, de regulă, prin virgulă de regent.
S-a dus după apă.
Pentru a obține rezultate, a fost în stare de orice!
Rezolvă testul online de mai jos despre circumstanțialul de scop! Mult succes!
Ei bine, cum ți s-a părut testul? Așteptăm un feedback pe pagina noastră de Facebook!
Link către canalul nostru de YouTube:
Vezi și:
Genul substantivelor (test online de 50 de întrebări)