Avem de a face astăzi cu „niște” – un cuvânt de-a dreptul interesant, care merită o atenție aparte, fapt pentru care îi voi dedica un articol separat: unde „articol” este cuvântul noastru cheie. Acest „niște”, despre care vorbim în cele ce urmează, poate avea două valori morfologice: aceea a adjectivului pronominal nehotărât și aceea a articolului nehotărât (ori nedefinit, proclitic după preferințe).
Originar din limba latină, acest „niște” provine dintr-o sintagmă latinească, probabil frecvent folosită, fapt pentru care, pentru o facilizare a pronunției, s-a contras într-un singur cuvânt – este vorba despre „nescio quid” (care s-ar traduce „nu știu ce”). Să remarcăm, totodată, că acest „nu știu ce” se încadrează, în limba română, în inventarul locuțiunilor pronominale nehotărâte (sau, prin conversiune, a celor adjectivale);
N-a știut nu știu ce la examen, a luat cinci.
A venit cu nu știu ce inspector și i-a făcut de râs!
Revenind, însă, la al nostru „niște” și lăsând la o parte deliciul etimologiilor, limba română face o delimitare destul de clară între cele două valori morfologice, după un set de circumstanțe destul de concrete:
- este articol nehotărât, atunci când determină un substantiv la plural (N/Ac), indiferent de genul său (masculin, feminin, neutru), fiind formă de plural pentru „un” și „o”.
Niște oameni au venit la voi ieri. (masculin)
Niște fete se plimbau. (feminin)
Ia niște pixuri! (neutru)
- este adjectiv pronominal nehotărât, atunci când determină substantive la singular (vorbim despre substantivele nenumărabile, sau despre cele care permit semantic o astfel de asociere)
Am băut niște apă.
Mai pune niște ceapă în salată.
Putem observa aici că substantivul „ceapă” (nu este unul nenumărabil, de regulă) permite o astfel de asociere, asta pentru că „niște” va modifica, va altera puțin această calitate a substantivului (cantitatea respectivă este doar aproximată aici, substantivul devenind unul nenumărabil în contextul dat).
Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi!
Încearcă și cursurile noastre! 
Alte sugestii pentru tine:
Moduri și timpuri verbale: exerciții (30 de cerințe)
Derivarea: definiție, clasificări, dificultăți + fișă de lucru PDF
Construcțiile morfosintactice: cerință la Evaluarea Națională
Testele de antrenament pentru Evaluarea Națională (2022 – 2025)
„Oricine” sau „orcine”? Cum e corect?
„Uite” sau „uită-te”? Cum le utilizezi corect?
„Decât” sau „de cât”? Cum le folosim corect?