Linia de pauză reprezintă semnul de punctuație care marchează grafic, după cum îi spune și numele, o pauză în vorbire plasată de obicei între propoziții ori fraze sau între diferite părți ale propoziției.
A nu se confunda cu cratima, care este și ea asemănătoare liniei de pauză, reprezentată printr-o linie orizontală plasată în partea de mijloc a rândului. Diferența dintre acestea este mărimea, evident vizibilă.
Linia de pauză marchează:
- elipsa verblui copulativ/predicatului: Trenul sosește la Sinaia regulat. Lume – destulă. – I. L. Caragiale;
- vorbirea directă prin intervențiile autorului: – Două până la Salva – zise Nicolae pleoștit. – L. Rebreanu);
- pauza dinaintea unei comparații: …sprâncene de mușchi uscat, nasul – cioc de cucuvaie. – G. Galaction;
- pauza dintre cuvintele/construcțiile incidente și restul propoziției: Am zăcut o lună de zile – zice – alaltăieri m-a grijit, m-a spovedit. – I. L. Caragiale;
- pauza dintre o propoziție incidentă și restul frazei: Moșneagul nostru – Ilie Aldea a lui Ion – era om vechi. – M. Sadoveanu;
- pauza dintre o propoziție explicativă și restul frazei: Uite, vezi! Ăsta e cusurul tău – exagerezi.– I. L. Caragiale
- scrierea unor cuvinte compuse complexe care sunt formate la rândul lor din alte cuvânte compuse scrise cu cratimă: nord–nord-est;
- o pauză în scrierea titlurilor de capitole/titlurilor: Semnele de punctuație – linia de pauză.
Când se adaugă explicații într-un enunț, semnul de punctuație două puncte poate fi înlocuit cu linia de pauză. De exemplu, Procesul migrare de al animalelor în funcție de anotimp poartă numele de– transhumanță.
Link către canalul nostru de YouTube:
Vezi și:
Expresii și locuțiuni cu termenul „sânge” + quiz
Când folosim linia de pauză? (–)