Despre valorile morfologice ale lui și vom vorbi astăzi: un cuvânt simplu, alcătuit din două litere (și două sunete) poate crea adevărate confuzii atunci când vine vorba despre încadrarea sa într-o clasă morfologică! Prin urmare, valorile morfologice ale lui și sunt: conjuncție coordonatoare copulativă (poate cea mai cunoscută dintre valorile sale, la care ne gândim […]
Valorile verbului “a fi”
Verbul “a fi” – unul dintre cele mai complexe verbe ale limbii – este subiectul discuției de astăzi. Verb neregulat, de conjugarea a IV-a, utilizat în foarte multe contexte semantice și lexicale, poate cauza felurite confuzii, atunci când îl analizăm. Să vedem care sunt valorile verbului a fi! Prin urmare, în cele ce urmează, vom […]
Funcțiile sintactice ale substantivului
În clipurile următoare (filmate cu ceva timp în urmă), am încercat să aduc în fața dumneavoastră, prin exemple concrete, funcțiile sintactice ale uneia dintre cele mai importante părți de vorbire: substantivul. Întrucât discutăm despre o lecție mai complexă, a fost necesară filmarea a două materiale video, după cum urmează. Vă invit să le vizionați, după […]
Valorile morfologice ale lui “a”
Discutăm astăzi despre valorile morfologice ale lui a. Deși, aparent, este o simplă literă, “a” poate îndeplini numeroase valori, în funcție de contextul în care este utilizat. Astfel că, valorile morfologice ale lui a sunt: Articol hotărât: Casa de pe deal nu se mai vedea. Articol posesiv-genitival: Cartea este a Mioarei. Prepoziție cu cazul acuzativ: […]
Subiectiva (SB)
Propoziția subordonată subiectivă este propoziția care reprezintă echivalentul unui subiect la nivelul frazei; (propoziția cu funcția sintactică de subiect); se impune relația de dependență obligatorie (inerență); această denumire, se referă la faptul că între subiect/subordonata subiectivă și predicat există un permanent acord pe care acestea două și-l impun reciproc. verbul regent al subiectivei este obligatoriu […]
Valorile morfologice ale lui “o”
Litera (și sunetul) “o” nu se limitează la a fi un simplu simbol grafic în limba noastră. Valorile morfologice ale lui o pot fi multiple, în funcție de contextul în care este folosit, fapt pentru care, am decis să tratăm și acest caz aparte. Prin urmare, valorile morfologice ale lui o sunt: articol nehotărât: Am […]
Completiva directă
Subordonata completivă directă este propoziția care completează sensul unui verb/al unei locuțiuni verbale/ sau al unei interjecții tranzitive din regentă: propoziția care îndeplinește funcția de complement direct. Tranzitivitatea se referă la calitatea unui verb de a accepta (de a putea avea) un complement direct (sau completive directe, după caz). Excepție fac întotdeauna: -seria verbelor […]
Verbul “a crea” și numărul de “e”-uri
Știm că verbul “a crea” ridică diverse dificultăți în scriere, mai ales dacă ne raportăm la modul indicativ, timpul prezent (aici se poate adăuga și conjunctivul, prezent) Cu câți “e” s-o mai scrie și “crea” ăsta? Poate nu ești sigur dacă e unul sau doi; de aceea am convenit să scriem și despre această confuzie. […]
Omonime, omografe și omofone
Vom discuta în cele ce urmează și despre o categorie semantică foarte importantă pentru noi: omonimele (precum și omografele și omofonele). Omonimele reprezintă cuvinte cu formă identică, dar sens total diferit (de exemplu: Tot sare în pat./Pune niște sare în ciorbă!) Ele se împart în mai multe cagegorii: omonime lexicale: cuvinte care aparțin aceleiași clase […]