Analiza frazei (pași și exemple) pentru Evaluarea Națională
Dragilor, iată că am ajuns și aici! Suntem în clasa a VIII-a și avem în față o ramură a limbii care se situează pe un strat superior celorlalte. Până acum am lucrat cu sunete și litere, apoi am mers înspre cuvinte, am început să înțelegem că există un sistem în propoziție (cu reguli clare, pe care trebuie să le respectăm de fiecare dată), însă acum mergem la nivelul următor: analiza frazei.
Fraza reprezintă enunțul format din cel puțin două propoziții (de aici deducem că o frază trebuie să conțină cel puțin două predicate). Vorbim, așadar, de un enunț mai complex, capabil să transmită mesaje cu un conținut informațional mai bogat.
În cele ce urmează, vom expune cele mai importante repere de care trebuie să ținem cont în analiza frazei. Ține minte: tot ce ai învățat până acum îți va fi util, întrucât domeniile limbii sunt interconectate, ele nu funcționează separat, ci împreună.
I. Primul lucru pe care trebuie să îl facem atunci când analizăm o frază în limba română este să citim cu atenție fraza. (Știu, mulți ar fi tentați să sară peste această etapă, însă este cea mai importantă; odată ce mesajul frazei este receptat corect, ne va fi mai ușor să facem analiza frazei).
II. Al doilea pas constă, desigur, în identificarea și sublinierea predicatelor. (E destul de logic, până la urmă; câte predicate vom identifica, atâtea propoziții va avea fraza, deoarece o propoziție are obligatoriu un singur predicat – nici mai mult, nici mai puțin);
Atenție:
- stabilirea tipului de predicat este, de asemenea importantă; predicatul nominal conține, pe lângă verbul copulativ și un nume predicativ (acestea se subliniază împreună).
- construcțiile verbale pasive formează predicate verbale (se va sublinia și verbul auxiliar „a fi”, dar și participiul verbului)
- construcțiile verbale reflexive se subliniază:
- împreună cu cliticul reflexiv, dacă acesta este obligatoriu
- fără clitic reflexiv, dacă nu este obligatoriu (Vezi aici lecția despre construcțiile reflexive)
- formele verbale nepersonale nu pot îndeplini singure funcția de predicat (eventual, pot fi nume predicate pe lângă verbe copulative exprimate la moduri personale)
- interjecțiile pot îndeplini, de asemenea funcția de predicat
- aveți grijă la eventuale elipse: există situații în care avem mai multe predicate decât „se văd” (Vezi aici lecția despre elipsă.
III. Cel de-al treilea pas se referă la identificarea și marcarea elementelor de relație. Aici avem două categorii:
- conectori ale coordonării: conjuncții și locuțiuni conjuncționale coordonatoare (copulative, disjunctive, adversative și concluzive)
- jonctive ale subordonării: conjuncții și locuțiuni conjuncționale, pronume și adjective pronominale relative, pronume și adjective pronominale nehotărâte (compuse cu „ori-” / „oriși-”), adverbe relative, adverbe nehotărâte (compuse cu „ori-” / „oriși-”).
Observații:
- elementele coordonării se marchează diferit de cele ale subordonării (de regulă, conjuncțiile coordonatoare se marchează cu un chenar, iar cele ale subordonării se încercuiesc)
- doar pronumele, adjectivele pronominale și adverbele nehotărâte compuse cu „ori-” / „oriși-” pot fi elemente jonctive în frază; există situații când acestea nici nu au acest rol. (ex. Merg oriunde. / Oricine poate învăța la mate. / Oricare elev merită o șansă etc..)
IV. Punem bară în fața tuturor elementelor identificate la pasul anterior. Delimităm logic, izolând toate propozițiile.
Atenție:
- fiecare propoziție trebuie să includă un singur predicat
- există situații când o propoziție se intercalează într-o altă propoziție
V. Numerotarea propozițiilor (pornind de la primul cuvânt al frazei)
Atenție: există situații când o propoziție se intercalează într-o altă propoziție; este posibil ca predicatul propoziției anterioare să nu fi fost încă exprimat. Asta înseamnă că propoziția va continua după:
Băiatul¹/ pe care îl vezi acolo²/ este vărul meu.¹/
- Băiatul […] este vărul meu. – prima propoziție
- pe care îl vezi acolo – a doua propoziție
VI. Identificarea tuturor propozițiilor principale
Ține minte:
Propozițiile principale nu sunt niciodată introduse printr-un jonctiv al subordonării (conjuncție subordonatoare, pronume / adjectiv pronominal relativ / nehotărât compus cu „ori-” / „oriși-”, adverb relativ / nehotărât compus cu „ori-” / „oriși-”.
Propozițiile principale sunt independente din punct de vedere sintactic; nu depind de alte propoziții și au sens de sine stătător
VII. Stabilirea propozițiilor subordonate.
Dacă ai parcurs până aici toții pașii de analiza frazei, lucrurile nu mai sunt atât de complicate. Reține următorul aspect: dacă ai delimitat și numerotat corect propozițiile, tot ce trebuie să faci de acum înainte este să identifici corect termenii regenți. (altfel spus: acele cuvinte / sintagme la care pui întrebarea pentru a răspunde cu propoziția).
Să vedem niște exemple:
a. Vrem ¹/să călătorim în toată Europa.²/ (ce vrem?)
b. Recompensa ¹/ pe care o vei primi ²/ va fi consistentă!¹/ (care recompensă?)
c. Voi oferi un premiu ¹/cui merită.²/ (cui voi oferi?)
d. Mă gândeam ¹/să mă apuc de învățat chineza.²/ (la ce mă gândeam?)
Cazul a: Am pus întrebarea „ce” la verbul „Vrem”. Acest verb este personal și tranzitiv (adică acceptă clitic pronominal în acuzativ: „îl vrem / o vrem”). Propoziția 2 va îndeplini funcția sintactică de complement direct, adică vorbim despre o Completivă Directă; dacă o contragem, putem observa cu ușurință: „Vrem excursii.” / „Vrem vacanțe.”.
Cazul b: Propoziția 2 este intercalată în propoziția 1! Am pus întrebarea la substantivul „Recompensa”. Întrucât determinantul este un nume (substantiv / pronume / numeral), înseamnă că propoziția are funcție sintactică de atribut, prin urmare este o prozpoziție Atributivă; dacă o contragem: „Recompensa primită va fi consistentă.”.
Cazul c: Am pus întrebarea „cui?” la verbul „voi oferi”. Această întrebare este asociată complementului indirect. Dacă realizăm contragerea, putem observa cu ușurință că propoziția 2 este o Completivă Indirectă: „Voi oferi un premiu câștigătorului.”.
Cazul d: Am pus întrebarea „la ce” verbului „Mă gândeam”. Avem o construcție reflexivă cu reflexiv obligatoriu în acuzativ (prin urmare, acest verb nu poate avea niciodată complement direct). Întrucât întrebarea este „la ce?”, vorbim despre funcția sintactică de complement prepozițional, iar propoziția noastră va fi o Completivă prepozițională. Vom realiza și contragerea: Mă gândeam la învățat.
Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi!
Încearcă și cursurile noastre! 
Alte sugestii pentru tine:
Testul de antrenament nr.12: Evaluarea Naționala 06.05.2023
Simulare 2023 Vox Valachorum (4 februarie 2023)
Testul de antrenament nr.11: Evaluarea Naționala 27.04.2023
Testul de antrenament nr.14: Evaluarea Naționala 1.06.2023