„Rezultatele școlare obținute în anii de liceu garantează sau nu promovarea cu succes a examenului de bacalaureat”: eseu argumentativ
Subiectul I, B
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă rezultatele școlare obținute în anii de liceu garantează sau nu promovarea cu succes a examenului de bacalaureat, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Memoriile unui fost Săgetător de Vintilă Horia, cât și la experiența personală sau culturală.
Text suport:
În acea superbă vacanță din 1933, odată trecut peste hopul bacalaureatului, îmi puneam problema viitorului și mă hotăram să mă înscriu, în toamna următoare, la Drept și la Filosofie. La Drept ca să fac plăcere părinților, la Filosofie ca să compensez slăbiciunea mea în fața exigențelor familiei. A fost o vară lungă, începută între luminile de glorie ale succesului școlar (ieșisem printre primii, chiar al doilea din serie, dacă îmi aduc bine aminte), cumpăram cărți cu duiumul ca să recuperez timpul pierdut cu studiile de-a lungul unui an întreg dedicat preparării pentru bacalaureat, examen care mă teroriza și, ca să scap de teroare, învățam cât puteam de mult, mă înfundam în lecturi didactice, mă căzneam să înțeleg și mai ales să rețin acele cunoștințe îngrămădite în manuale adesea fără sens, scăpasem de groaza matematicilor pentru că se crease posibilitatea de a alege științele naturii, pentru care aveam o înclinație aproape tot atât de puternică și tentantă ca aceea care mă ducea către literatură și filosofie. Nu-mi venea să cred că scăpasem. […]
Mi se părea miraculos succesul, fusesem în tot decursul liceului un elev mediocru, cu medii finale care nu atingeau mai niciodată un șapte bine despărțitor și abia în ultimul an de liceu îmi luasem dintr-odată zborul către primele locuri din clasă. Nu aveam note bune numai la română, franceză, istorie, geografie sau botanică, dar și la astronomie. Iar bacalaureatul mă săltase dintr-odată în propria mea judecată despre mine însumi. Făuream planuri fără sfârșit. Publicasem două poezii, una în Revista Colegiului Național Sfântul Sava, a doua o trimisesem la o revistă condusă de Paul Macedonski, unde apăruse, spre mirarea mea, lăsându-mă să înțeleg că toate drumurile literare îmi erau deschise.[…]
Mama mă vedea profesor la Drept și apoi ministru. Nu aveam altă scăpare. Tata îmi cumpărase un tratat oratoric, editat de Payot, pe care nu l-am citit niciodată. Singura mea obligație era aceea de a continua la facultate drumul început în liceu. Din nefericire, întâlnirea cu Universitatea a constituit o adevărată dezamăgire. Dreptul nu-mi plăcea, iar filosofia o găseam inutilă, un fel de sofistică fără cap și fără coadă, așa cum am definit-o de altfel într-o lucrare-examen care ne-a fost propusă în anul preparator, nu mai știu de care dintre profesori. Singura materie care mă interesa era un fel de introducere la cultură, făcută de Tudor Vianu. Alergam de la o facultate la alta. Frecventam cu asiduitate toate cursurile, luam note, citeam tratate străine de istoria filosofiei, înclinam, vrând nevrând, către estetică și istoria culturii, în timp ce la Drept nu-mi găseam locul în nicio materie. Din contactele pe care le avusesem cu judecătoriile și tribunalele, înțelesesem repede că viața de avocat nu era pentru mine.
Îmi petreceam toată dimineața între un curs și altul, bucurându-mă de acea libertate fără cusur pe care mi-o dădea viața de student, ieșit dintr-odată de sub controlul la care era supus liceanul. Mă aflam timp de câteva ore în centrul Bucureștiului, puteam asista sau nu la un curs, puteam merge la „Cartea Românească” să văd ce noutăți apăruseră; puteam vagabonda pe aleile Cișmigiului sau intra la cinematograf, puteam merge la Biblioteca Fundației Carol, unde, într-adevăr, mi-am petrecut multe ore încercându-mi dinții în paginile lui Joyce sau ale lui Rimbaud. După-masa ascultam conferințe, la Fundație sau la Academia Comercială, mai târziu la Dalles, unde se organizau cicluri întregi dedicate temelor filosofice sau literare și unde vorbeau intelectualii cei mai faimoși de atunci: Iorga, Crainic, Nae Ionescu, Tudor Vianu, N.I.Herescu, Ion Marin Sadoveanu, D.Caracostea și alții de care nu-mi mai aduc aminte.[…] Îmi plăcea să intru în muzee, la Pinacoteca de la Ateneu și să stau neclintit în fața unui tablou de Grigorescu sau de Andreescu, preferații mei de atunci.
Vintilă Horia, Memoriile unui fost Săgetător
Propunere de rezolvare:
Examenul de bacalaureat, numit și „examen al maturității” reprezintă ultima treaptă de trecut pentru un licean. Absolvirea acestui examen garantează studii medii și permite acestuia să își continuie studiile pe mai departe. Preconcepția cum că notele obținute pe parcursul liceului vor influența și rezultatul examenului de bacalaureat este una populară, însă realitatea diferă. Cu toate că elevii conștiincioși, care au rezultate bune și foarte bune pe parcursul celor patru ani de liceu, se vor descurca, probabil, bine și la examen, acest fapt nu constituie o regulă: există posibilitatea ca elevul să pună mai mult accent pe acest examen, chiar dacă pe parcursul liceului nu și-a dat interesul. Consider că rezultatele școlare obținute în ultimii ani de liceu nu garantează promovarea cu succes a examenului de bacalaureat.
În primul rând, rezultatele mediocre ale elevilor pe parcursul liceului pot fi și o dovadă de incertitudine. Interesul pentru anumite discipline ține, de foarte multe ori, și de ambiția personală. și, totodată de pasiuni. Nefiind atras de modul în care se desfășoară anumite ore, elevul nu va investi energie în a-și optimiza rezultatele școlare. Spre exemplu, un elev pasionat doar de anumite discipline, ar putea obține note mediocre (sau doar de trecere) la alte materii, conștientizând că respectivele domenii de activitate nu i se potrivesc efectiv. Astfel, acesta își va îndrepta atenția doar către disciplinele care îl pasionează. Totodată, acesta poate fi înzestrat cu un anumit talent, fapt pentru care disciplinele pur teoretice nu vor reprezenta pentru acesta o direcție.
Pe de altă parte, există posibilitatea ca elevul să se maturizeze și să conștientizeze importanța bacalaureatului mai târziu; neinteresându-l rezultatele efective, el se va concentra exclusiv pe examenul de bacalaureat: acesta asigurându-i intrarea la o facultate. În textul suport, Vintilă Horia admite că obținuse rezultate mediocre în timpul liceului: cu toate acestea, el conștientizează importanța examenului de bacalaureat, fapt pentru care se dedică acestuia; elevul va reuși, cu toate că nu obținuse rezultate extraordinare în timpul liceului, să se poziționeze între primii elevi din clasa sa.
Având în vedere cele mai sus expuse, conchidem faptul că rezultatele școlare nu vor influența în mod direct nota obținută la bacalaureat. Cu toate că este bine ca elevul să se dedice din timp disciplinelor de examen, pentru a-și asigura un atare avantaj în fața examenului maturității, acest fapt nu este imperios necesar: dacă elevul este conștient de importanța examenului, el poate investi energie în această direcție, dorindu-și și muncind în acest scop.
Descarcă subiectul complet (variantă PDF) de mai jos. Lasă-ne o adresă de e-mail, iar fișierul va ajunge imediat la tine!
|
Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi!
Încearcă și cursurile noastre! 
Dacă ți-a plăcut eseul pe tema „Rezultatele școlare obținute în anii de liceu garantează sau nu promovarea cu succes a examenului de bacalaureat”, îl poți distribui pe paginile tale de socializare; ne-ar ajuta mult! De asemenea, îți amintim că găsești pe site-ul nostru numeroase articole utile! Te-ar putea interesa și altele. Ai mai jos câteva:
Alte sugestii pentru tine:
„Testament” de Tudor Arghezi: test online de 25 de întrebări despre operă
„Luceafărul” de Mihai Eminescu: test online de 25 de întrebări
„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga: particularități de construcție ale unui text poetic interbelic
Lista operelor (și a autorilor) pentru Bacalaureat 2021 conform programei
„Popa Tanda” de Ioan Slavici (textul integral) + PDF
„Take, Ianke și Cadâr” (întrebări pe baza textului: 20 de cerințe) + variantă PDF