Astăzi vom vorbi despre unul dintre mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului: compunerea. Vom da o definiție a acesteia, vom clasifica, după mai multe criterii, compunerea și vom oferi diverse exemple, în așa fel încât să fie ușor de înțeles.
Compunerea: este mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului prin intermediul căruia se obțin cuvinte noi în limbă, prin îmbinarea a două sau mai multe cuvinte întregi, deja existente, prin îmbinarea prefixoidelor și a sufixoidelor sau prin abrevierea cuvintelor.
După modul de realizare a cuvintelor, compunerea poate fi:
A. prin alăturare:
1. cu cratimă: inginer-șef, galben-verzui, nou-născut, floarea-soarelui etc.
2. fără cratimă: ceea ce, Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, două sute, chiar dacă, ca și cum etc.
B. prin contopire: binecunoscut, desigur, bineînțeles, fiindcă, din (de+în), dintre (de+între)
C. tematică (prin adăugarea prefixoidelor și sufixoidelor): să vedem câteva exemple; aceasta se mai numește și compunere savantă (întrucât generează, de regulă, neologisme și termeni specializați).
a. cu prefixoide:
aero: aeronavă, aeroport
auto: automobil, autobuz
agro: agroalimentar
dermato: dermatologie
electro: electromagnetism, electrocentrală
foto: fotografie, fotomodel
micro: microscop, microsistem
mono: monolog, monoton
multi: multicolor, multilateral
orto: ortografie, ortopedie
pseudo: pesudointelectual, pseudonim
psiho: psihopat, psihologie
socio: sociolog, socioprofesional
radio: radiologie
semi: semifinală, semicerc
tele: telecomandă, televizor, telefon
termo: termocentrală, termometru
zoo: zoologie, zootehnie
b. cu sufixoide:
crat: birocrat, democrat
dox: ortodox, paradox
drom: aerodrom, hipodrom
fag: necrofag, coprofagfor: semafor, hidrofor
cid: insecticid, erbicid
fon: telefon, magnetofon
graf: fotograf, telegraf
log: biolog, teolog
man: toxicoman
pat: psihopat, nevropat
ambul: somnambul
fob: anglofob, francofob, calustrofob
fil: cinefil, francofil, bibliofil
gramă: cardiogramă
D. prin abreviere: acestea pot fi formate:
⦁ din inițiale: C.F.R., B.C.R., P.N.L., U.R.S.S
⦁ din părți de cuvinte: Plafar (plante farmaceutice), aprozar (aprovizionare cu zarzavaturi), Petrom (petrol românesc)
⦁ din inițiale + părți de cuvinte: TAROM (transporturi aeriene române), DEX (dicționarul explicativ al limbii române)
⦁ din părți de cuvinte + cuvinte întregi: ROMPETROL (Petrol românesc),
După modul de formare, compunerea se poate clasifica în:
1. Compunere prin juxtapunere (parataxă): cuvintele se vor “lega” unele de altele fără ajutorul unui termen conector (prepoziție, conjuncție): inginer-șef, câine-lup, optzeci, dintre, Târgu Mureș, Valea Prahovei
2. Compunere prin joncțiune (hipotaxă): între cuvintele componente vor fi utilizate elemente de legătură (prepoziții sau conjuncții): floare-de-colț, cal-de-mare, leu-de-mare
3. Compunere prin juxtapunere și prin joncțiune (parataxă și hipotaxă): douăzeci și patru, nouăzeci și doi
După raportul dintre cuvintele care alcătuiesc cuvântul, compunerea poate fi:
A. Prin subordonare: atunci când unul dintre termeni îl subordonează pe celălalt:
zgârie-brânză (care este lucrul pe care îl zgârie?)
papă-lapte (care este lucrul pe care îl papă?)
cal-de-mare (ce fel de cal?)
floarea-soarelui (a cui floare?)
floare-de-colț (ce fel de floare?)
Ștefan cel Mare (care Ștefan?)
binevenit (cum venit?)
douăzeci (câte zeci?)
B. Prin coordonare: atunci când între cele două cuvinte există un raport de coordonare, ele fiind egale ca importanță; niciunul dintre aceștia nu îl va subordona pe celălalt:
câine-lup (atât câine, cât și lup sunt substantive)
mai-mai (repetarea adverbului “mai”)
abia-abia (repetarea adverbului “abia”)
an-lumină (unitatea de măsură a distanțelor foarte mari, echivalat cu distanța parcursă cu viteza luminii în timpul unui an calendaristic; atât an, cât și lumină sunt substantive)
alb-galben (atât alb, cât și galben sunt adjective)
din (de+în – prepoziții simple care impun cazul acuzativ)
dintre (de + între)
printre (pe + între)
Link către canalul nostru de YouTube:
Vezi și: