Propoziția subordonată completivă prepozițională (prescurtată CP) este propoziția care îndeplinește funcția sintactică de complement prepozițional(sau putem spune că înlocuiește un complement prepozițional la nivelul frazei)
CP reprezintă dezvoltarea propoziţională a funcţiei de complement prepozițional realizată pe lângă verbe/ locuţiuni verbale, adjective, adverbe sau interjecţii din propoziţia regentă.
Întrebări:
Asupra/contra/împotriva cui?
Cu cine/cu ce?
La cine/la ce?
Pentru cine/pentru ce?
Despre cine/despre ce?
În cine/ în ce?
Din cine/din ce?
De cine/de ce?
Pe cine/pe ce?
Etc.
Confuzia complementului prepozițional sau a CP cu circumstanțialul de loc sau CL
Întrucât întrebările acestor două funcții sintactice pot părea că se suprapun în anumite privințe, trebuie să acordăm puțină atenție unor posibile confuzii. Circumstanțialul de loc (precum și propoziția subordonată corespunzătoare lui – CL) indică locul acțiunii (unde, de unde, până unde, încotro); prin urmare, prepoziții ca “la”, “din”, “spre”, “în” pot ajuta la exprimarea lui. Să vedem câteva exemple în oglindă:
Mă gândeam la ea. (cp) (la cine?)
Mergeam la școală (cl) (unde?)
Alergam spre casă. (cl) (încotro?)
Îmi îndreptam atenția spre fizică. (cp) (spre ce?)
Am încredere în tine (cp) (în cine?)
Stăteam liniștiți în casă. (cl) (unde?)
Posibile confuzii ale completivei prepoziționale (sau ale complementului prepozițional) cu completiva directă (sau cu complementul direct).
Chiar dacă ne-am obișnuit (unii!) cu afirmația conform căreia complementul direct răspunde exclusiv la întrebările: “pe cine”/”ce”, ei bine, lucrurile sunt puțin mai profunde de atât. Există o serie de verbe sau locuțiuni care nu permit prezența acestei părți de propoziție (complement direct), ele “cerând” complement prepozițional (ori completivă prepozițională) (i.e. a se baza, a paria, a se bizui ș.a.m.d.). Acest complement prepozițional va funcționa în “compania” prepoziției “pe”: a se baza pe cineva/ceva, a paria pe cineva/ceva, a se bizui pe cineva/ceva etc..
Vom spune:
Am pariat pe Steaua. (cp – complement prep., nu direct)
Am pariat/ pe cine a învins (CP – completivă prep., nu directă)
M-am bazat pe Cristi. (cp – complement prep., nu direct)
M-am bazat /pe cine m-a ajutat (CP – completivă prep., nu directă)
Elemente regente:
- Verbe cu complementul direct exprimat deja în regentă:
L-am ascultat /despre ceea ce voia să vorbească.
- Construcții verbale reflexive:
El se îndoiește /că poate promova la matematică
- Construcții verbale pasive
Suntem condamnați /să fim muritori.
- Forme verbale nepersonale:
infinitiv: Am încetat a tinde /să devin inginer.
gerunziu: Cugetând/ că sunt o ființă umană, /mi-am dat seama de multe.
supin: E riscant de pariat /că Steaua câștigă.
- Locuțiuni verbale:
Îmi era rușine /să-l prviesc în ochi.
- Expresii verbale impersonale (în această situație, elementul introductiv este precedat de prepoziție)
E bine /de cine muncește.
E rău /de cine nu ascultă.
- Adjective propiu-zise:
Ea ar fi fost numai bună /să ne reprezinte la Eurovision.
- Adjective secundare (din verbe la participiu):
Dan, preocupat /să urmărească știrile,/ uită să învețe.
Laura, fata aleasă/ să țină discursul, /nu s-a prezentat.
- Adverbe:
Era gata /să ucidă pentru a-și salva viața.
- Interjecții:
Vai /de cine nu s-a pregătit!
Termeni introductivi:
- Conjuncții subordonatoare necircumstanțiale: că, să, dacă, de, ca…să ( Ea se miră că nu a promovat examenul./ Cristina se aștepta să promoveze la matematică./ Daniela a fost evaluată dacă știe lecția./ Florin a fost verificat de nu a ascuns ceva prin buzunare./ Lui Ștefan îi era teamă ca profesorul să nu-l prindă când copiază.)
- Pronumele relative (cine, ce, ceea ce, care: Mă tem de cine mă poate săpa / Mă gândeam la ce să fac după facultate./ Mă gândeam care ar fi problema dacă nu m-aș duce.)
- Adjective pronominale relative: (Mă gândeam ce problemă să rezolv astăzi/ Nu ți-ai dat seama despre ce fel de confuzii era vorba?)
- Pronume și adjective pronominale nehotarate (compuse cu „ori-”): (Speram la oricine m-ar fi putut ajuta. / Mă temeam de orice pericol ar putea veni.)
- Adverbele relative: cum, unde, când, cât, încotro (Reflectam la cum să trec la gramatică. / Încercam să îmi dau seama unde să merg în vacanță.)
Reluarea și anticiparea completivei prepoziționale:
Deși această subordonată nu are termeni corelativi, ea poate fi anticipată sau reluată prin anumiți termeni (pronume). Asta înseamnă că, în cazul acestor reluări/anticipări, vom despărți prin virgulă această subordonată de regenta ei:
De asta mă tem, /să nu mă îmbolnăvesc.
Pe acela mă bazez, /pe care nu m-a trădat.
Pe care nu m-a trătdat,/ pe acela mă bazez.
Legat de completiva prepozițională, mai menționăm și că:
- poate sta înainte regentei, de care se desparte prin virgulă
La asta mă gândesc,/ să plec în America.
- dar poate sta și după regentă, fără virgulă:
Mă gândesc /să părăsesc țara.
Rezolvă testul de mai jos pentru a vedea cât de bine stăpânești aceste noțiuni. Nu uita să revii asupra conținutului ori de câte ori ai vreo nelămurire. Succes! Să vedem cum te descurci cu completiva prepozițională!
Completiva prepozițională
Link către canalul nostru de YouTube:
Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!
Vezi și:
Cum analizăm o frază? Pași simpli, pe înțelesul tuturor!