Subordonata completivă directă este propoziția care completează sensul unui verb/al unei locuțiuni verbale/ sau al unei interjecții tranzitive din regentă: propoziția care îndeplinește funcția de complement direct.
Tranzitivitatea se referă la calitatea unui verb de a accepta (de a putea avea) un complement direct (sau completive directe, după caz).
Excepție fac întotdeauna:
-seria verbelor copulative (chiar și atunci când nu sunt copulative, cu excepția lui “a însemna” *când este predicativ, poate accepta complement direct (ex. Am însemnat cartea cu creionul) (cartea – complement direct)
-construcții verbale pasive
-construcții verbale reflexive (atunci când pronumele reflexiv este în acuzativ) (a se uita, a se gândi, a se teme etc..)
-anumite verbe de mișcare, precum: a merge, a alerge, a fugi etc..
*calitatea de tranzitiv/intranzitiv a unui verb se poate identifica în dicționare
Verbele bitranzitive sunt acele verbe care permit chiar două complemente directe: unul de tip obiect, celălalt de tip persoană: câteva exemple (a învăța pe cineva ceva, a întreba pe cineva ceva, a sfătui pe cineva ceva) [ a x pe cineva ceva]
Pentru a verifica mai ușor tranzitivitatea, putem pune un pronume personal (pers. a III-a) de acuzativ (formă neaccentuată) la forma de infinitiv. Dacă această alăturare este posibilă, avem un verb tranzitiv, altminteri avem unul intranzitiv.
a-l citi/ a o citi
a-l ști/ a o ști
a-l încerca / a o încerca
a-l merge
a-l fi
a-l se gândi
-> Verbele scrise cu verde (care acceptă pronume personal în acuzativ) pot accepta și complement direct sau completivă directă. Acestea se vor numi tranzitive. Cele marcate cu roșu vor fi numite intranzitive.
Termeni regenți:
- Verbe tranzitive la moduri personale (Am știut ce vrei să spui/ Nu conștientiza unde se afla)
- Forme verbale nepersonale: gerunziu (Cunoscând ceea ce avea de făcut, a mers îndată la mănăstire), infinitiv (A ști ceea ce vrei să faci pe viitor este un lucru avantajos pentru tine),
- Verbe bitranzitive (care permit două complemente directe): (L-am învățat să vorbească germană/ L-am întrebat ce mai face)
- Locuțiuni verbale tranzitive (Nu bagă în seamă pe oricine vorbește)
- Interjecții predicative (Iată că am reușit și eu ceva/ Uite că a venit și ea)
Elemente introductive:
- Conjuncțiile subordonatoare necircumstanțiale: că, să, de, dacă, ca…să (Știu că vrei premiul./ Vrei să mergem la film?/ Nu știu de te-am supărat cu asta, dar vreau să fie totul bine între noi./ Știi cumva dacă trenul ajunge la nouă în gară?/ El ar vrea ca ea să îl iubească la fel.)
- Pronumele ( și adj. pron) relative: care, cine, ce, cât, câtă, câți, câte, ceea ce, ce fel de (Știu care e de vină./ Nu văd cine ar fi putut face asta./ Înțeleg perfect ce vrei să spui cu asta./ Am văzut câți au venit la munte.)
- Pronume și adjective pronominale nehotărâte: Citesc orice îmi place./ Citesc orice carte îmi plece./
- Adverbe relative: unde, cand, cum, cât (Vreau unde s-a dus și ea./ Nu știu când trebuie adus referatul./ Realizezi cum te-ai făcut de râs?/ Habar n-ai cât de mare poți fi!)
Completiva directă nu are elemente corelative, însă poate fi anticipată sau reluată în regentă:
De exemplu:
Asta nu înțelegeam, /ce vrei să faci.
Îl vreau în echipa mea /pe care a obținut cel mai bun punctaj.
În ceea ce privește topica:
- Completiva directă poate sta atât în fața regentei, cât și după aceasta:
De exemplu:
Că ai sosit, /acum am aflat.
Nu știu /ce voi face.
- De asemenea, completiva directă se poate intercala în propoziția regentă:
Știind /ce are de făcut/, s-a mobilizat repede.
Legat de punctuația acestei subordonate, completiva directă se desparte prin virgulă atunci când este reluată (ori anticipată) sau atunci când se antepune regentei.
Rezolvă testul de mai jos și verifică-ți cunoștințele despre această subordonată! Mult succes!
Completiva directă
Link către canalul nostru de YouTube:
Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!
Vezi și:
Pronumele: un test de 40 de întrebări despre pronume. Cum crezi că te descurci?